bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

18/10/2012

Sa limba sarda creschet finas bortende dae àteras limbas

Presentadas in Casteddu deghessete  tradutziones publicadas dae ses editores

Joyce, Goethe, Stevenson, Coromines, Sepùlveda, Marquez, Mendoza  e àteros autores medas bortados in sardu. Una manera bona  pro agiuare s’impreu e sa difusione de sa limba nostra. Pro custu sa Regione at postu in campu su progetu “Tradùere pro crèschere”. Sa presentada de custu progetu l’ant fata eris in Casteddu,  in sa sala  de  Biblioteca regionale in carrera de Trieste. Fiat presente e at dadu sos saludos  Istèvene Coinu, capu de gabinete de s’assessore regionale de s’istrutzione pùblica Sergio Milia, in prus de èssere sìndigu de Fonne. A pustis de s’introdutzione de Pepe Coròngiu e Cristianu Becciu, de s’Ufìtziu de sa limba sarda de sa Regione, sunt intervènnidos unos cantos  editores e tradutores: Maria Antonietta Piga, Diegu Corràine, Frantziscu Cheratzu, Manuela Mereu, Baìngiu Irde, Maria Maròngiu, Anna Cristina Serra, Pàule Pillonca, Sarvadore Serra, Anna Maria Baldussi, Giuanne Frantziscu Pinna.

Sas finalidades de su progetu  sunt duas. A un’ala est a fàghere cumprèndere a sa gente chi in sardu si podent sighire formas de iscritura de livellu artu. A s’àtera, est a agiuare  sa produtzione literària in limba sarda  chi, dae sos annos otanta de su sèculu coladu (su primu romanzu in limba sarda, “S’àrvore de sos tzinesos” de Larentu Pusceddu, est de su 1982) at otentu resurtados mannos a beru, siat in cantidade, siat in calidade. Sa posta  est a liberare sa limba nostra  dae un’idea de arretradesa chi si l’est apoderada dae cando, sèculos a como, at pèrdidu s’ufitzialidade, e a l’impitare pro trasmìtere cuntenutos modernos. In àteras paràulas, si tratat de la presentare a sa gente comente una  limba "normale".

 S’est pessadu finas a sa tecnologia pro ispainare su prus chi si podet  custa initziativa. Sa Regione, difatis, si a un’ala at agiuadu economicamente  a imprentare sas òperas,  a s’àtera at comporadu sos deretos  e at publicadu in sos sitos suos su formadu digitale  de sas versiones in sardu, chi unu podet iscarrigare gratis e lèghere cun còmodu in s’elaboradore o in sa tauledda digitale. 

Duncas, a pustis de bator annos de traballu (su progetu est de su 2008 e sa realizatzione est cuminztada in su  2009), gastende petzi bintimìgia èuros a annu, tenimus in sardu sa prima parte de una biblioteca internatzionale de tradutziones de cabbale. Sas tradutziones sunt istadas fatas diretamente dae sa limba originale, sena sa mediatzione de  s’italianu. In prus de s’otanta pro chentu de sos casos sos editores e sos tradutores ant detzìdidu de impitare sa limba sarda comuna aprovada dae sa Regione sarda in su 2006.

S’isperu est chi custu siat petzi su cumintzu de unu caminu semper prus a punta in giosso pro  sa limba nostra.


#Sarvadore Serra

» in segus