bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

invia mail stampa

- 09/11/2013

Su tziculate non faghet ingrassare

Paret chi prus si nde mandigat e prus faghet bene a sa salude

Pròpiu gasi. Su tziculate non faghet ingrassare. Un'istùdiu fatu subra de unu campione de pitzinnos europeos paret chi lu dimustret. Paret chi prus si nde mandigat e prus faghet bene a sa salude, ca mìnimant sos grassos totales presentes in su corpus de sos giòvanos. Sa...[sighit]

- 09/11/2013

Cale est s'ora mègius pro bufare su cafè?

Dae sas 9.30 a sas 11.30.

Paret chi s'ora mègius pro bufare su cafè siat a mangianu, ma in unu tempus pretzisu: dae sas 9.30 a sas 11.30. Una tzicheredda de cafè bufada a custa ora, est su prus giustu a pàrrere de sas neurosièntzias  e sa cronofarmacologia, unu ramu de sa meighina ch...[sighit]

- 09/11/2013

S'ògiu ghermanu contra a sos tumores

Riserva manna de polifenolos

S'ògiu ghermanu de calidade arta (extravìrghine) est un'alliadu importante in sa luta contra a sos tumores, mescamente in casu de tumore a su colon. Lu narat una chirca de s'Universidade de Siena chi est istada presentada dae pagu in Firenze in sa sede de sa Regione Toscana. S'ist&ugr...[sighit]

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

"interinada" NON "crepùscolu"

In sardu tenimus su faeddu "interinada" (sf) pro espressare s'italianu "crepuscolo", s'ora chi benit a pustis de s'iscurigada. Tenimus finas "interinadòrgiu" (sm). Est derivadu dae su sardu "ìnteri" (presente in sa locutzione "in s'ìnteri"), chi benit dae su latinu «intĕri...  [sighit]

"torra" NON "de nou"

--- In sardu est giustu a nàrrere: "est andadu torra" (o est torradu a andare) NO "est andadu de nou". Sa locutzione averbiale "de nou" est un'italianismu inùtile in sardu, ca giai tenimus sa manera nostra pro espressare su matessi cuntzetu. --- d. corràine

Innàtziu

Su nùmene "Innàtziu", dae su lat. Ignatius, de orìgine non segura, in sardu est finas "Innàssiu", "Frennàtziu" e "Ignatius". In particulare, "Frennàtziu", impreadu meda in Làconi, est su resurtadu de s'unione de "Fra(te)" e "(In)nàtziu", coment...  [sighit]

"edilìtzia sotziale" NON "social housing"

S'anglomania est currende a totu fua, in tv, ràdiu, giornales, alimentada dae polìticos e giornalistas. Giai dae meses e annos est currende sa locutzione "social housing" chi currispondet a "edilizia sociale" in italianu e diat pòdere currispòndere a "edilìtzia sot...  [sighit]

Presentada de su romanzu inèditu «S'ARZOLA DE S'ENA» e Ammentu de Larentu Pusceddu

OROTEDDI, sàbadu  4 -2-2017, h 16.00

Die dedicada a s'iscritore Larentu Pusceddu, nàschidu in Oroteddi su 6-2-1947 e mortu in Roma su 9-1-2016. Saludos de: —Nannino Marteddu Sìndigu de Oroteddi —Mariàngela Salis Assessora de sa Cultura —Diegu Corràine Diretore editoriale de Papiros ed. Pre...  [sighit]

"carrera de Roma" NON "carrera Roma"

Su faeddu "carrera" benit dae su cat./isp. "carrera". Custa paràula est sighida dae sa prepositzione "de" in antis de su nùmene de sa carrera, chi si tratet de unu topònimu o de unu pessonàgiu. Duncas est giustu "carrera de Roma", "carrera de Garibaldi", etc. Si no est ch...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

"padente" NON "buscu, foresta"

de Diegu Corràine

In totu su sardu tenimus "padente" (padenti, patente), chi inditat una cantidade manna àrbores, in unu tretu de su sartu. Benit dae su latinu "patens -entis", p. pres. de "patēre" ‘èssere abertu o manifestu’. Duncas, in sardu, at leadu su valore de "logu de àrbores"....  [sighit]

Pro ite naramus "Bonas Pascas"?

de Diegu Corràine

Dae su lat. ecl. Păscha(m) (chi est dae gr. páscha, adatamentu de s’ebr. pesah ‘passàgiu’), in sardu tenimus “Pasca de Nadale (ita. "Natale"), Pasca de sos Tres Res, Pasca de Abrile (Pasca Manna) (ita. "Pasqua"), Pasca de frores (Pasca frorida, Pasca de s'Isp&ig...  [sighit]