bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

13/11/2010

NATZIONALISMU DE DOMÌNIU E NATZIONALISMU DE LIBERATZIONE

de Diegu Corràine

Est un’ideologia, unu sistema de ideas chi podet evòlvere in movimentu polìticu, chi tenet sa finalidade de assegurare a una natzione* determinada totu sos deretos chi li cunsentant de esistire e de s’isvilupare in manera lìbera e soverana.

Distinghimus duas castas de natzionalismu: su natzionalismu de domìniu e su natzionalismu de liberatzione.

Su natzionalismu de domìniu est espressadu dae una comunidade natzionale chi resessit a formare un’istadu, includende, cun sa fortza o sa trampa, àteras comunidades natzionales, chi in cussu mamentu sunt dèbiles, non sunt galu resessidas a formare unu movimentu in favore de sa soverania issoro o si sunt illùdidas de otènnere sos deretos natzionales issoro in unu perìmetru istatale prus mannu, rinuntziende a un’entidade istatuale distinta. A su sòlitu, custu natzionalismu de domìniu pràticat una polìtica interna assimilatzionista, pro cantzellare sos caràteres de sas àteras natziones (mescamente sa limba) e pro las cunformare a sos caràteres de sa natzione majoritària dominante. Custu natzionalismu si podet manifestare finas in foras de s’istadu giai costituidu, cun una polìtica colonialista de annessiones territoriales. Pro custu est finas efinidu comente natzionalismu imperialista, ca imponet sos caràteres de sa natzione majoritària a totu sas àteras natziones colonizadas e annessas (sena peruna voluntade issoro de nde fàghere parte) in intro de su territòriu de s’istadu, a bias catzende·nche·lis s’indipendèntzia istatuale chi podiant tènnere, neghende·lis sos deretos o reconnoschende·los petzi in parte. Pro custu, mutimus custa casta de istadu, finas istadu-natzione, in ue sa “natzione” est sa dominante.

Su natzionalismu de domìniu (chi tenet semper caraterìsticas ofensivas/agressivas/assimilatzionistas), cando òperat in intro de sas làcanas de s’istadu, leat sa forma de colonialismu internu, in foras de s’istadu leat sa forma de colonialismu esternu e finas colonialismu de populamentu (cando b’at una polìtica de migratzione de pessones in cantidade manna, dae s’istadu dominante a su territòriu colonizadu, a su puntu de nde cambiare, a bias, sa proportzione demogràfica in favore de sa populatzione ocupante).

Custa casta de natzionalismu podet operare in forma lèbia e indireta, a sa cua, assimilende a bellu  a bellu sas natziones dominadas (a bias finas cun unu cuadru giurìdicu chi paret in favore a sas limbas dominadas). Est su natzionalismu de sas majorias comente si presentat in sos istados democràticos, Itàlia, Frantza, Ispagna, Rennu unidu, etc.. Ma podet operare finas in forma crara e violenta, cun polìticas de genotzìdiu e istermìniu. Nazismu e fascismu, istalinismu e totu sas formas totalitàrias de domìniu sunt formas estremas de natzionalismu de domìmiu.

Su natzionalismu de liberatzione est espressadu dae sas natziones dominadas, inclùdidas cun sa fortza o sa trampa in istados mannos dominados dae una natzione majoritària. Custa casta de natzionalismu punnat a si liberare dae sas trobeas de su domìniu esternu e podet tirare a formare un’istadu a contu suo o a intrare in unu istadu formadu dae prus natziones, in cunditzione de paridade. In ambos casos custa casta de natzionalismu cheret sa liberatzione in forma de natzione-istadu, totu su contràriu de s'istadu-natzione.

Oe in die, custa est sa forma prus connota de natzionalismu e est presente in logos meda de su mundu. Tenet duas caraterìsticas importantes: a) est un’ideologia difensiva, paghiosa e solidària, inclusiva, ca non cheret cuntentare su disìgiu suo de liberatzione catzighende o neghende sos deretos de àteras natziones. Su natzionalismu sardu, pro nàrrere, non cheret negare sos deretos de sa natzione italiana, chi esistit ma no includet sa natzione sarda! b)

Su natzionalismu de liberatzione punnat a sa soverania, chi est sa cunditzione de chie tenet unu podere lìberu dae cale si siat assugetamentu esternu. Sa natzione soverana podet isseberare, liberamente, su destinu istitutzionale suo: de si fraigare un’istadu a contu suo, indipendente, o de intrare in cunditzione de paridade in un’istadu cunfederale, o, èsitu estremu, chi formalmente devimus prevìdere, de rinuntziare a sa soverania, de su totu, o atzetende una cunditzione, dipendente, de autonomia natzionale. In custu ùrtimu casu, si tratat prus de regionalismu*  chi non de natzionalismu.

In cale si siat casu, non bi podet àere peruna forma de èsitu basadu in sa soverania si non b’at natzionalismu (in forma de sistema de ideas o de movimentu), in pagas allegas non b’at soveranismu* o indipendentismu* (chi est unu de sos èsitos possìbiles de sa soverania) sena natzionalismu. Imbetzes podet èssere su contràriu, comente amus bidu: bi podet àere natzionalismu ma no indipendentismu a mala gana, in su casu chi s’èsitu de sa soverania siat s’intrada in un’istadu cunfederale.

Sas maneras de arribbare a sa soverania podent èssere: a) unu protzessu rivolutzionàriu de separatzione*; b) unu protzessu de separatzione basadu in su cunsensu de sas partes; c) unu protzessu de autodeterminatzione*, basadu in su deretu internatzionale*, chi, però no est semper craru e universale, cando si trata de lu pònnere in pràtica. A bias, in casos cuncretos, custu deretu est cuntzèdidu, comente essida de unu cunflitu, si una natzione dominada at leadu su caminu prevìdidu in su puntu “a”.


#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]