bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


27/07/2016

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos blog prus importantes. Nche sunt colados 10 annos dae custu resurtadu istòricu pro sa limba sarda, galu faeddada dae su prus de sos sardos chi tenent prus de trinta annos, ma in dificultade manna cun sos pitzinnos, chi lu sunt perdende. Nen prus nen mancu de su chi acuntesset cun àteras limbas emergentes che a su friulanu, su ladinu, s'otzitanu e àteras limbas de s'Europa de sas natziones sena istadu, chi ant emanadu leges linguìsticas e normas de iscritura seguras, unitàrias e coerentes. Peruna limba chi si cheret ufitziale, difatis, podet parare fronte a sa modernidade e a s'impreu formale in totu sos setores tècnicos sena tènnere una Norma. E su sardu la tenet. S'alternativa est de ufitzializare 300 e prus dialetos, chi est una manera de negare s'ufitzialidade a sa "limba sarda" chi giai sas leges e s'Europa nos reconoschent e cunsentint.
Ma sas leges in favore de su sardu, sa 26/97 e sa 482/99, podent garantire, a sa sola, sa subravivèntzia de sa limba nostra? Sena una polìtica linguìstica chi asseguret in cada logu e impreu sa presèntzia de su sardu in s'amministratzione pùblica, in sa sanidade, in s'iscola, in s'informatzione, in s'economia, non b'at tempus venidore. Sena impreu pùblicu, finas sas famìlias chi imparant su sardu a sos fìgios arriscant de non resessire a dare fortza e seguràntzia a sa limba natzionale nostra.

Isetende chi sa RAS, chi est istada capatza de elaborare e emanare sas Normas Lsc, fatzat unu polìtica linguìstica coerente e bera, sos sardos chi istimant e connoschent su sardu, bidende chi mancat una voluntade dae "artu", si sunt organizende pro fàghere polìtica linguìstica dae "bassu", in sas retes sotziales mescamente.

Facebok in sardu Lsc, a disponimentu pùblicu dae pagas dies, nd'est sa mustra prus importante e moderna. Est frutu de una tradutzione collaborativa in su web, fata dae deghinas de pessones in cada logu de su mundu, giòvanos e voluntàrios, chi podet èssere sa base pro àteras òperas de modernizatzione e internatzionalizatzione de su sardu. Sende chi b'at galu carchi incoerèntzia o faddina (chi FB s'impinnat a mediare), custu est un'àteru resurtadu istòricu. Est sa prima bia chi su sardu si cunfrontat cun su mundu in su livellu prus artu, sas retes sotziales, mustrende de èssere prontu pro àteros impreos ufitziales e modernos.
Su traballu de sos tradutores sardos de FB nos narat chi b'at un'interessu mannu pro s'ufitzialidade de sa limba nostra, mescamente in sos giòvanos. S'òpera de sos voluntàrios est sighende cun sa tradutzione in sardu de sistemas operativos, navigadores web, aplicatziones finas pro telèfonos mòbiles, tradutores e curretores automàticos, sitos didàticos e informativos.

Isperemus chi sa RAS nde tiret una letzione e fatzat una polìtica linguìstica coerente e de profetu, cun s'adotzione de su sardu in totu sas atziones suas, cumintzende cun su situ suo e sos sitos de totu sos assessorados, e impreende su sardu in totu su territòriu e in sa sotziedade. Giai dae como, sa RAS diat dèvere pedire a s'ICANN s'impreu de su domìniu internet .SRD, comente ant fatu giai àteras limbas pro .CAT, .GAL, .BZH, etc.

E est urgente chi sa RAS abèrgiat canales radio e TV in sardu, informativos e didàticos, e cunsentat a sa limba nostra, in manera istàbile e no isperimentale, de èssere matèria iscolàstica curriculare e mèdiu pro imparare totu sas matèrias, comente sas leges vigentes nos garantint. Gasi, forsis, sa limba at a tènnere unu tempus venidore! Ca sos mèdios de comunicatzione e s'iscola sunt sos pees de cada polìtica linguìstica positiva.

[La Nuova Sardegna, 23.6.2016]


#Diegu Corràine

» in segus