bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


03/11/2014

Iscola “de” e “in” sardu: norma comuna e dialetos

de Diegu Corràine

Gràtzias a sas leges in vigore, mescamente sa 482/99, s’iscola dat sa possibilidade de imparare “su” sardu e sas matèrias (totus) “in” sardu.
In sas iscolas de sas biddas in ue su sardu l’allegant, bastat a sighire a praticare sa variedade de su logu, orale e iscrita, faeddada dae sos pitzinnos. Ca sos dialetos si podent iscrìere totus! Bastat a istabilire ite grafia bi cheret pro trascrìere fonemas particulares.
S’in casu, est su maistru chi devet fàghere cada isfortzu pro addatare su limbàgiu suo a su de sos iscolanos.

A cadaunu su limbàgiu suo
Sigomente su sardu est una limba chi assegurat s’intercumprensione a pare in su territòriu linguìsticu suo, maistros e iscolanos ant a pòdere impreare cadaunu su limbàgiu suo.
Siat comente si siat, su maistru devet fàghere imparare sa currispondèntzia de sa variedade locale (orale e iscrita) cun sa norma iscrita generale, comente podet èssere sa Lsc.

Sa comodidade de sa norma
In biddas in ue s’italianu est sa limba chi imparant in famìlia, a sos pitzinnos, e a sos babbos e mamas chi no ischint su sardu, lis at a pàrrere de comodidade manna a imparare deretu sa norma iscrita generale, chi ant a pòdere pronuntziare cun pagas reguleddas de cunversione. A imparare unu limbàgiu locale, difatis, bi cheret su matessi isfortzu chi bi cheret pro imparare una norma generale.

Libros e materiales didàticos
E sos libros e materiales didàticos? Unos cantos materiales los podent ammaniare, finas in sas variedades locales, maistros e professores chi los podent imprentare cun unu fotocopiadore o imprentadoras laser.
Cunforma a su dinare a disponimentu e a su cumbèniu, b’ant a èssere libros iscritos in variedade locale (de matèrias locales) e in sa norma generale (sos àteros).
Ma, a su sòlitu, libros e entziclopedias in pabiru, pro resones econòmicas e de economia de iscala, no at a cumbènnere a los iscrìere in sa variedade locale, ma in sa norma generale.
In prus de su materiale in pabiru, sas tecnologias de sa Rete internet podent cunsentire de iscrìere testos in cada variedade locale o sighende una norma iscrita ebbia, generale pro totus, ma cun sas pronùntzias locales.
Est craru chi, prus est generale e costante s’iscritura e prus at a crèschere s’intercumprensione e intercambiabilidade de sos documentos, e sa lestresa pro los lèghere in totu sa Sardigna.
Totu ideas, custas, chi semus narende, iscriende e repitende dae dècadas, ma chi sa disinformatzione, interessada a ispartzinare benenu, cuat o deformat!

[EJA, santandria de su 2014]


#Diegu Corràine

» in segus