bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


25/05/2014

REPÙBLICA DE CAMPADÀNIA: SEPARATISMU LINGUÌSTICU E POLÌTICU-TERRITORIALE

de Diegu Corràine

Oramai no est prus unu segretu, sos membros de su grustigheddu de concheddas chi at fatu dannu in cale si siat partidu in ue sunt intrados, chi ant semper partzidu su sardu in duos pro nde negare s’ufitzialiade, sunt essende a campu cun ideas e propostas de separatismu polìticu e territoriale, cumintzadas cun su separatismu linguìsticu. In manera crara lu narat s’art. “Sa natzioni campidanesa” de Abdullah Luca de Martini publicadu de reghente dae Vitobiolchini.it. E crara est sa paràula de òrdine: “Campidanu líbberu”! Un’artìculu chi misturat mitomania, fundamentalismu religiosu, innoràntzia linguìstica e disinformatzione.

Custos sunt sos efetos craros de sa teorizatzione e pràtica de separatismu linguìsticu de sas Universidades sardas e de una parte de sos moimentos chi si definint soberanistas e indipendentistas e chi sunt petzi un’istrumentu de s’assimilatzione linguìstica in favore de s’italianu.

Dae su Campidanu (1850 km2) a sa Repùblica de CamPadània (12.000 km2)?

Sa cosa curiosa est chi, cun s’agiudu de sos linguistas, dae unu territòriu, su Campidanu, de in pessu 1850 km2, si sunt imbentende una natzione noa, a bandas dae sa sarda, chi cheret “leare sas terras de su Papa”. Custos natzionalistas camPadanesos nostros si cherent allargare a unu territòriu de unos 12.000 km2 (su mesu de sa Sardigna), cun s’iscusa chi custos sunt de limba campidanesa! Duncas, non sunt separatistas ebbia ma finas espansionistas! In palas de sos chi negant sa limba sarda e s’unidade sua, proponende duas limbas, b’at pessonàgios chi ant semper gherradu pro pònnere sos Sardos s’unu contra a s’àteru, pro semenare òdiu e benenu.

Su ruolu negativu e ideològiu de sos linguistas colonialistas

Ma in particulare, est unu pessonàgiu istràngiu che a Eduardo Blasco, aposentadu dae annos in s’universidade, chi, in càmbiu de operare pro mantènnere aunida sa limba nostra, at iscaminadu chentinas de istudentes, semende òdiu e separatismu linguìsticu, ammaniende sos istudenteddos prus dèbiles e mitòmanes a sas ideas malas suas. At semper gherradu e sighit a gherrare contra a s’unidade de sa limba nostra, finas cando at firmadu e atzetadu sa norma iscrita de sa Limba Sarda Unificada. Est issu chi, abbandonende su territòriu de sa dialetòlogia, dae 30 annos est alimentende sa teoria, s’ideologia chi sas limbas sardas sunt duas, logudoresu e campidanesu, e chi diant èssere nàschidas in èpocas diferentes, e chi diant èssere incumpatìbiles a pare, e chi, duncas, no est possìbile una norma sarda iscrita ùnica. Una teoria chi como est dende sos frutos suos, cun craresa. Unu pessonàgiu istràngiu chi, comente unu colonialista de àteros tempos, catalanu o ispagnolu, alimentat s’òdiu linguìsticu internu.

Forsis montados dae sa crisi ucraina e dae sa formatzione de sa Repùblica de Crimea, sa fantasia de sos “fundamentalistas” nostros de religione camPadanesa, est in fines essida a campu in manera coerente: cumintzant cun su separatismu linguìsticu pro arribabre a su separatismu territoriale, sa Repùblica de CamPadània.


#Diegu Corràine

» in segus