bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


11/05/2014

Sa norma iscrita, pro nos guvernare comente natzione, non pro cantare in palcu ebbia

de Diegu Corràine

In custas ùrtimas chidas m’est capitadu de dare cunferèntzias pro faeddare de limba sarda e tenores, poetas, cantadores. Unu cunfrontu mescamente cun pessones interessadas a su tema, est craru, e protagonistas de su càntigu in sardu.

Unu de sos temas importantes est istadu su tempus venidore de sa limba sarda. Totus semus istados de acordu chi, lassende a cada unu sa possibilidade de faeddare su limbàgiu suo, bi bolet una norma iscrita comuna pro totu sos Sardos, pro assegurare a sa limba nostra un’impreu ufitziale, comente sos Sardos ant fatu in sèculos de soberania.

De seguru nemos at propostu —pro fàghere una norma iscrita comuna— sa limba de sos poetas, cantadores, tenores, coros. Pro resones craras: su bonu de sos improvisadores e cantadores non tenet un’idea formale de sa limba, nche ponet unu muntone de italianismos si custos lis servint pro fàghere rima, non sunt pessende a comente iscrìere sos faeddos ma a comente los pronuntziare. 

Non sunt sos cantadores chi faghent sa limba iscrita

Est craru, duncas, chi no est dae custa categoria de “pràticos” de sa limba orale (cun totu sas variedades locales possìbiles) chi podet bènnere una norma iscrita. A pedire limba iscrita a chie est pràticu de limba orale, faeddada, est un’ispròpositu.

Tando est petzi populismu de sa peus genia s’idea de chie pessat chi una norma de sa limba sarda devat èssere fata o si devat fundare in sa/sas limbas de sos cantadores e de sos poetas. Una norma iscrita comuna, natzionale sarda, subralocale e de impreu guvernativu, formale, didàticu, sientìficu, devet èssere frutu de un’istùdiu profundu de totu sos aspetos, variedades e registros de sa limba, e devet èssere sestada sena una visione localìstica, mediende in intro de totu su sardu, sena istabilire làcanas internas, chi non tenent perunu sentidu linguìsticu. 

Sa norma iscrita, pro nos guvernare comente natzione

In custa època, sos Sardos punnamus a nos guvernare a sa sola. Pro custu nos servit unu sardu natzionale ufitziale, cun una norma iscrita comuna. Non pro cantare in palcu ebbia. Sende chi custa atividade est unu de sos sinnales primos de sa vitalidade de sa limba nostra.

In totu su mundu de sas limbas natzionales emergentes, sas normas iscritas comente sa Lsc sunt fatas tenende contu de sa traditzione litetrària iscrita (chi no est mai localista) cunfrontadas cun totu sas variedades locales, dae espertos de limba, in oras, dies, meses de cunfrontu, non dae improvisadores, imborduleris, mitòmanes, miraculistas cun visiones messiànicas. A sestare una norma no est comente a giogare una partzida a botza.


#Diegu Corràine

» in segus