bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


07/12/2012

1 e 2 de nadale: sa de 7 Cunferèntzias de sa limba.

de Diegu Corràine

(7/12/2012) Sa cunferèntzia de Aghju de su 1 e 2 de nadale de su 2012 est resessida bene meda. Annu cun annu semus abbaidende e proponende totu sas caras de sa limba sarda chi si cheret ufitziale a beru.

Sa Die, sas pessones, sas ideas

Oramai sas ideas in Sardigna, a propòsitu de limba, sunt semper prus craras, comente amus bidu in Àghju. B'at semper prus pessones cun ideas craras chi ischint ite tocat a fàghere pro su tempus venidore de su sardu e de sas minorias linguìsticas sardas.
Duncas, in medas, in Àghju, ant sighidu a crarire chi:
—in Sardigna b'at 5 limbas reconnotas dae sas Leges (26 e 482), chi su sardu est sa limba natzionale e istòrica e chi sa matessi tutela est garantida, in territòriu issoro, a gadduresu, tataresu, tabarchinu, aligheresu;
—sas variedades dialetales de su sardu sunt relatziones cumplementare e no esclusiva cun sa norma iscrita LSC, chi no nde podimus fàghre a mancu. Cada unu faeddat in limbàgiu suo ma tenet comodidade a iscrìee in sa matessi manera;
—sa limba est sa sienda prima de sa Terra nostra e chi est finas una richesa econòmica chi podet impreare chentinas e chentinas de pessones, comente traballu pagadu, si in sa limba su guvernu faghet investimentos de dinare, mèdios e òmines;
—in s'afortimentu de sa limba, cada unu devet fàghere sa parte sua, comente ente o comente privadu, pessone;
— chi cada espressione culturale podet tènnere una "cara" linguìstica, in cale si siat setore;
—su voluntariadu linguìsticu est una de sas fortzas chi podet dare dinamismu a sa crèschida de sa limba sarda. Chie si siat, traballadore o pensionadu podet dare agiuda a sa limba sarda in sa sotziedade e in su territòriu;
—sos prèmios literàrios si devent ampliare dae sa poesia (in ue sunt majoritàrios) a sa prosa, a su teatru, a sos giòvanos, a sa sièntzia, a su giornalismu, a sa tradutzione;
—sos chi si movent in su mundu de sa limba devent elaborare unu "manifestu" cun sas ideas-propostas de polìtica linguìstica;
—sos assòtzios chi tenet sa limbas comente elementu distintivu si devent assotziare in una federatzione, pro s'afortire e afortire sa limba;
—tocat a formare grupos de atzione linguìstica in cada logu, impresa, ente, pro afortire sa presèntzia interna e esterna a sa limba sarda e a sas àteras limbas minoritàrias de Sardigna.

Istitutziones e movimentu linguìsticu

Su 4 coladu, in sa cronaca chi apo intesu in RAI Sardigna, ant faeddadu de su "movimento degli uffici linguistici", a propòsitu de sa segunda die de sa Cunferèntzia! Unu ossìmoru a beru! Ite cunfusione! Una cosa sunt sas istitutziones e sos ufìtzios de sa limba sarda (o isportellos linguìsticos) a unu chirru, un'àtera cosa est movimentu linguìsticu chi (comente movimentu polìticu de voluntàrios indipendentes) diat dèvere nàschere o s'afortire, a s'àteru chirru, pro propònnere, criticare, controllare, puntorgiare s'atzione de sas istitutziones, pro cumprire sa finalidade comuna de una polìtica linguìstica forte e cumpreta! A unu chirru sas istitutziones chi dispensant polìtica linguìstica, a s'àteru sos utentes, sos "consumadore" de limba. Non podimus cunfùndere sas funtziones  ponende·los in pare. Sas istitutziones sunt (o devent èssere) su "guvernu" de sa limba, su movimentu su "controllore, sa cussèntzia crìtica, etc.". Si nono, arriscat de èssere comente in Mèssicu, in ue pro belle unu sèculu at dominadu su "Partidu istitutzionale rivolutzionàriu". 

Duncas, entes e ufìtzios fatzant sa parte issoro, su movimentu b'est pro los controllare, cussigiare, propònnere o criticare, in s'interessu de sa limba sarda.

Est giustu a lu cumprèndere e a... lu nàrrere, in s'interessu generale.


#System Manager

» in segus