bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


30/10/2012

OROSEI: MINORIAS LINGUÌSTICAS A CUNFRONTU

Su 27 e 28 de santugaine, cun delegatziones de limba albanesa, brètona, croata, otzitana, sarda

Su 27 e 28 coladu, in Orosei, b’at àpidu unu seminàriu europeu de su progetu EURONETLANG organizadu dae Lega Autonomie, dae Focus Europe, dae sa Regione Sardigna e àteros entes, a ue ant partetzipadu delegatziones de comunas de minorias linguìsticas  de s’istadu italianu, croatu, albanesu e frantzesu: croatos, arbresh, brètones, otzitanos, sardos. Òspite importante sa delegatzione de sa comuna de Iscùtari de Albania. In totu una sessantina de pessones. Sas limbas de traballu sunt istadas su sardu, s’italianu e su frantzesu

Sos temas tratados, interessantes a beru, sun istados, s’istandardizatzione de sas limbas e de su sardu in particulare, sas limbas minoritàrias in s’iscola e in sa didàtica, sa literadura, sa cultura, sas traditziones e sas risorsas finas musicales de sas comunidades minoritàrias, su ruolu e s’organizatzione de sos isportellos linguìsticos. Chie cheret podet lèghere su programa a bandas.

Agasàgiu bonu meda de sa Comuna de Orosei e traballos ghiados dae Joyce Mattu. Parte importante sunt istados finas sos ispetàculos musicales chi ant cuncruidu sos duos seros.

ISTANDARD E DIALETOS DE SAS LIMBAS

Unu de sos elementos comunos a totu sas limbas presentes est istadu sa relatzione istandard de una limba e dialetos chi la cumponent. Difatis, sa presèntzia de sa limba albanesa istandard e ufitziale de s’istadu albanesu, in relatzione cun sos dialetos de sas minorias arbresh de Puglia, Sitzìlia, Molise; de su croatu istandard cun sos dialetos croatos de Molise; de sos dialetos otzitanos de sas baddes piemontesas cun s’otzitadu istandard, at fatu cumprèndere galu de prus e galu mègius sa relatzione chi b’est e bi devet èssere intre sos dialetos sardos e s’istandard de su sardu.  Ma finas s'aligheresu (chi non fiat presente in Orosei) e sas àteras variedaes locales de catalanu tenent sa matessi relatzione cun su catalanu istandard, ufitziale. Dae sas relatziones e dae su cunfrontu a pare intre delegados est essidu a campu chi istandard e dialetos sunt ligados a pare dae una relatzione de cumplementariedade, in ue cada unu tenet funtziones particulares: s’istandard cun funtziones formales, generales e ufitziales, sos dialetos cun funtziones locales e informales.
S'Albania at fatu sa norma iscrita comuna sua pustis de sa segunda gherra, cun s'indipendèntzia, e l'at perfetzionada in su 1972, ca li serviat una limba ufitziale. Ma custa cunvivet cun sos dialetos internos e sos esternos (in Itàlia).
Comente ischit bene chie leghet istòrias de àteras limbas, sos protzessos de istandardizatzione non sunt casuales, ma currispondent a sa gana de identidae e de soberania de una natzione, sunt sestados e acontzados e pustis istabilidos, cunforma a surgèntzia chi tenimus de tènnere una limba ufitziale pro totus. E custa urgèntzia, in Sardigna la tenimus, ca sa limba est semper prus dèbile e s'istandard e una polìtica linguìstica generale e efetiva podent cuntrastare custa debilesa. 

Su sardu istandard (Lsc, in forma isperimentale ma semper prus impreadu mescamente dae chie pùblicat libros e documentos ufitziales), gasi comente s’albanesu istandard e àteros, no est àteru si no una variedade dialetale, bera, reale, elevada a modellu pro totus. Cada unu est mere de lu pronuntziare comente cheret, ma cada unu est mere finas de iscrìere in sa variedade sua. ma pro impreos generales e formales balet sa norma iscrita comuna. Gosi funtzionant sas limbas. Chie si cunfrontat cun s’istòria e su presente de àteras limbas lu cumprendet deretu. Chie, imbetzes, pessat a sa variedae dialetale ebbia, perdet sa possibilidade de cumprèndere s’utilidade de una norma iscrita comuna, in pràtica non cheret s’ufitzialidade de sa limba generale. Pro tropu amore a su dialetu locale, negat fortza a sa limba.

SOS AMIGOS BEROS DE SOS DIALETOS E DE SA LIMBA

E custos sardos chi la pessant in custa manera bi sunt, ma semper de mancu. Unos cantos de issos si sunt riunidos in sa matessi die, su 27, in Sàrdara, cun s'agiudu de su moimentu polìticu RossoMori e de su sindicadu CSS. Custos òperant comente chi no li interesset de tènnere una limba ufitziale e duncas una norma iscrita unitària pro sa Sardigna: pessant petzi a preservare sas variedades ialetales issoro. Deo non so contràriu, pesso chi andet bene a iscrìere e a faeddare cada variedade dialetale. Lu faghent e l'amus semper fatu. Duncas so finas de acordu cun sas Règulas de su dialetu casteddàrgiu elaboradas dae pagu dae sa Provìntzia de Casteddu e adotadas dae àteros entes e pessones. Bene diant fàghere sas amministratziones locales a istabilire, paris cun espertos, règulas de iscritura pro cada comuna, pro cada bidda, chi si tratet de Casteddu, Aristanis, Lanusè, Làconi, Nùgoro, Ulìana, Macumere, Otieri, Piaghe, Berchidda, etc. Ma sa chistione de una norma generale est un'àtera cosa, òperat in un'àteru livellu, prus artu. Sa novidade est pròpiu custa. No est chistione chi una est mègius o s'àtera peus. Sunt chistiones, àmbitos e livellos diferentes. De una norma iscrita comuna, sa limba nde tenet bisòngiu e utilidade che s'abba. S'ùnica manera de sarvare sos dialetos est de tènnere una norma iscrita comuna. Sa Lsc tenet custa funztione.
In Orosei, duncas, amus tratadu de àteru, de sa limba e de sa norma iscrita comuna comente mèdiu de comunicatzione e de identidade de una natzione chi si cheret soberana, chi si cheret istadu. Sos dialetos non sunt in perìgulu, sa limba ei.

#Diegu Corràine

» in segus