bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


17/08/2012

SÌRIA, COLLASSU DE S'ISTADU E LIBERATZIONE DE SOS CURDOS

de Diegu Corràine

Cun totu su dannu chi at fatu sa gherra de Irak, a su nessi b'at àpidu unu resurtadu positivu: nd'ant tentu profetu sos Curdos, chi sunt resessidos a fraigare unu istadu belle indipendente. Comente càpitat in ocasiones istòricas particulares, sa crisi de s'istadu tzentrale cunsentit a sas natziones chi si sunt preparadas de si liberare in totu o in parte. E "preparadas" cheret nàrrere a tènnere unu movimentu natzionale forte e cun ideas craras.
E gasi, oe in sa crisi de Sìria, sos Curdos sirianos, contràrios a su regìmene de sos Assad chi los at semper catzigados, ma chi non tenent fide peruna in s'opositzione de s’Esèrtzitu sirianu lìberu chi paret pagu dispostu a reconnòschere s’identidade issoro, si sunt aunidos in su Cussìgiu supremu curdu, chi ponet in pare una dusina de partidos. In pràtica sunt guvernende su territòriu issoro, ponende sa bandera curda in totue, in ue in antis fiat presente petzi sa siriana, sena sa presèntzia de s’esèrtzitu guvernativu sirianu, prontos a determinare su tempus venidore issoro in casu de crollu de su regìmene. S'òpera de su Cussìgiu supremu curdu est agiuada dae sos Curdos de Irak.
E sos Curdos sirianos sunt de seguru tirende profetu finas dae sas relatziones malas de sa Sìria cun sa Turchia chi est agiuende s'opositzione siriana. Duncas, Bashar Al Assad, cun una operatzione ebbia, nch'at tramudadu sos sordados suos a gherrare contra a s'opositzione in aterue e est lassende chi sos Curdos sirianos s'afòrtighent a làcana cun sa Turchia, chi giai devet cuntrastare sos Curdos "suos" chi si cherent indipendentes.
Si abbaidamus sa situatzione internatzionale, nos abbigiamus chi sa possibilidade de fraigare un'istadu pro sas natziones sena istadu est belle semper ligada a crisis epocales o gherras, cun su collassu militare o polìticu de s'istadu "cuntenidore", comente in Jugoslàvia o Tzecoslovàchia. Ma finas su collassu econòmicu de sos istados podet favorire sas natziones sena istadu, si si sunt "preparadas" a s'eventu.
Pro fàghere unu paragone, sa Sardigna durante e pustis de sa segunda gherra, podiat tirare profetu dae sa crisi de s'istadu italianu, ma no l'at mancu "pessadu", ca s'ùnicu partidu cun presèntzia territoriale manna, su Psdaz, no nde teniat s'idea, e su Partidu Comunista de Sardigna de Antoni Cassita nde teniat in parte s'idea ma non sa fortza e sa presèntzia.
Cale crisi at a favorire in Europa otzidentale sa liberatzione de sas natziones sena istadu?


#Diegu Corràine

» in segus