bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


28/07/2012

F. Brevini in su "Corriere della Sera": disinformatzione contra a s'unidade de su sardu

de Diegu Corràine

Leghide s'artìculu de oe de Franco Brevini in su Corsera (Se per il Parlamento il sardo non rientra tra le lingue da salvare) e bos a abbigiare chi no est una casualidade chi l'apant publicadu, pròpiu como chi sa limba sarda s'est afirmende in manera unitària e moderna, finas cun sa publicatzione de su Cros.

Brevini, a pustis de unu cumintzu chi paret de un'amigu de sa limba sarda, in ue repitit chi sos parlamentares sardos no ant presentadu perunu emendamentu contra a sa delegitimatzione de su sardu in iscola (tzitende finas su comunicadu de Màriu Carboni pro su Comitadu de sa limba sarda), sighit s'artìculu atachende sa Limba Sarda Comuna, chi non b'intrat nudda cun su chi aiat naradu in antis.

In custa manera, Brevini alimentat una campagna noa, cun s'agiudu de UniSS (chi in unu comunicadu de carchi die a como gherrat pro destabilizare sa 482/99, faghende sa finta de èssere in favore de su sardu ma andende contra, imbetzes), pro torrare a nudda sos resurtados de sa polìtica linguìstica de sas ùrtimas dècadas. In cale manera? Cun sa disinformatzione:
-faghende crèere chi sa LSC siat unu fallimentu, decraradu finas dae sa Universidade de SS!!! Cando chi sa LSC est faghende caminu mannu in totue e in totu.
-alimentende e cunfundende galu sas ideas, descriende su sardu partzidu in tres partes, corso gallurese, logudorese, campidanese. Cando, imbetzes, finas sa lege 26 faeddat craru de su sardu comente 1 limba e de gadduresu comente idioma distintu.
-sacralizende sa gherra in intro de sa limba sarda chi est proponende N. Tanda in sos ùrtimos tempos, cando narat chi la "lingua nazionale sarda" è il logudorese.

A unu chirru, tando, b'at su tentativu de alimentare su cuntrastu sardu limba vs dialetu (Corte de Cassatzione), superadu giai prus de 30 annos como, a s'àteru su tentativu de Brevini-Tanda de pònnere sos Sardos s'unu contra a s'àteru, proponende una visione de sa limba chi non deghet a istudiosos sèrios e preparados, ma est tìpica de "residuados bèllicos" de sa gherra contra a sa limba sarda e a s'ufitzialidade sua, comente sunt Brevini, Tanda e totu sos "pusillànimes" (caghetes) chi si cuant in palas issoro.

Est curiosu, ma chie at lèghidu s'artìculu de Brevini e connoschet a N. Tanda, tenet s'idea chi Brevini siat petzi s'alias o s'alter ego de custu ùrtimu. Pro ite no iscriet issu imbetzes de pònnere a Brevini, chi presentat galu peus su pessamentu suo? Forsis pro dare prus autoridade a una campagna e a ideas chi in Sardigna no apassionant meda, oramai? O pro dare autoridade a pessones che a N. Tanda, malàidu de protagonismu negativu e gana de contare in su mundu de sa limba e de sa literadura (si mai at contadu!), cando chi oramai nemos lu leat in su sèriu, mancu sos chi issu at pessadu chi esserent allievos suos fideles?


[illustratzione de CONC, dae Corriere della Sera]


#Diegu Corràine

» in segus