bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


14/12/2010

Su sardu in sas 3 dies de Fonne: dare ànimu e mustrare chi podimus cambiare sa tendèntzia negativa

de Diegu Corràine

Un'amigu m'at pedidu ite nde pesso de s'ùrtima cunferèntzia de sa limba sarda fata dae sa Ras in Fonne. Rispondo a issu e a àteros, cun s'isperu de pòdere lèghere (inoghe etotu, si cherides, in suta de custu testu) àteros pàrreres. 

Non chèrgio faeddare de s'organizatzione, resessida in totu sos aspetos, ma de sas novidadees culturales e polìticas chi nde sunt essidas.

Su tema de sas 3 dies  fiat "una limba normale". Non totu sos relatores ant faeddadu de su tema, ma s'idea chi sa limba sarda devat tènnere, dae como in susu, una prèsentzia "normale", in totu sos ispàtzios e ocasiones comunicativas in sas amministratziones, entes, iscolas, mèdios de Sardigna , est istadu presente in belle totu sos interventos e in sas arresonadas chi nos amus fatu finas in foras de sa cunferèntzia.

Ca custa "normalidade" de sa limba sarda est sa chi nos garantit de torrare a su 100% de sos sardos chi faeddant in sardu, andende contra a sa tendèntzia a s'assimilatzione linguìstica chi est reduende s'impreu de su sardu a su 13% de sos pitzinnos. 

Su movimentu

Oramai si bidet chi, in custos annos de istùdiu e cunfrontu a pare, in Sardigna e foras de Sardigna, cun istudiosos, espertos e militantes de deghinas de limbas natzionales de Europa, in Sardigna s'est formadu unu movimentu natzionale linguìsticu chi contat chentinas de pessones, chi ant traballadu o trabalalnt in entes, iscolas, assòtzios. E, adolu mannu, si bidet craru finas chi a custu movimentu lingìsticu non currispondet sa sensibilidade linguìstica de su movimentu polìticu natzionale sardu, chi paret prus interessadu a àteras peleas. Totu su contràriu de àteros movimentos, catalanos, corsicanos, brètones, otzitanos, bascos, galitzianos, gallesos, in ue sa gherra pro sa limba natzionale, sa lima "pròpia" est e est istadu su motore, sa bùssola, s'orizonte, de su movimentu polìticu. E difatis, su movimentu polìticu sardu, sena sa bùssola de sa limba, arriscat de non pònnere passu o si distùere a sa sola.

Custu movimentu tenet ideas craras subra de sos problemas e solutziones, chi sunt belle sos matessi de sas àteras limbas minoritàrias. Est unu movimentu modernu, universalista, non cungiadu, abertu a propostas e mèdios noos de interventu. Totu su contràriu de medas intelletuales chi sunt abbarrados in foras de custa prospetiva e tenent, cando si b'acùrtziant , una visione folclòrica, retòrica, cristallizada, de s'identidade linguìstica. Giai podimus bìdere so efetos de custa visione in carchi esperimentu de ràdiu e tv in sardu, chi imbetzes de rapresentare sas tensiones e sas novidades de su presente, sunt dende fortza petzi a su tempus coladu.

Oramai, su movimentu tenet ideas craras in tema de pranificatzione e polìtica linguìstica: cheret chi su tema de sa limba essat dae sas làcanas de sa cultura e de s'Assessoradu de sa Cultura, pro èssere presente in manera trasversale in totu sos setores de su guvernu, in totu sos Assessorados.

Su movimentu tenet finas s'idea chi devimus isfrutare cale si siat ocasione pro aumenatre sa presèntzia de su sardu, finas cun cosigheddas de pagu importu (adesivos, volantinos, locandinas, giornaleddos, fògios de publitzidade, etichetas). Cadaunu de nois s'at a dèvere ingeniare a s'imbentare maneras noas pro acurtziare a sa limba sarda, pro acurtziare sa limba sarda a sa gente, in su logu de traballu, in s'atividade culturale o cumertziale de cadaunu.

Duncas, custas 3 dies de Fonne sunt servidas a torrare a leare su cabu de sa chistione, a dare ànimu, a mustrare chi podimus cambiare sa tendèntzia negativa. Ma totus semus cumbintos chi devimus isfrutare sas leges chi tenimus, ma finas chi bi chèrgiant istrumentos giurìdicos noos, chi punnent a sa ricostrutzione de su territòriu linguìsticu, pro torrare salimba a chie l'at pèrdida e pro cunsentire a sos Sardos s'ufitzialidade prena in sardu.

A su movimentu, però, mancat oraganizatzione e continuidade. E finas initziativa. Non podet èssere petzi sa Ras a propònnere e a si mòvere. Cadaunu devet fàghere sa parte sua. Sa limba non nos dat tempus! Tocat a si mòvere.

Sa polìtica

Forsis est sa polìtica (una parte, a dolu mannu, sa chi fiat presente in Fonne, cumintzende cun s'assessore Milia) chi s'est abbigiada, totu in unu, in Fonne, chi sa chistione de sa limba at fatu passos mannos in custos annos. Chi no est chistione de pagos interessados e chi interessat medas sos giòvanos. E chi custos giòvanos chi s'interessant de limba sunt preparados. E est nàschidu in Fonne un'interessu mannu, pro currispòndere a sos disìgios de su movimentu e duncas de sos Sardos chi cherent su sardu ufitziale e biu.

Como diat tocare chi totu sa polìtica, de cada chirru, siat interessada in custa prospetiva noa. Devimus puntorgiare totu sas fortzas polìticas a pònnere sa limba sarda in su tzentru de cale si siat programa de isvilupu. E sa manera mègius chi podet mustrare una voluntade noa est chi sos polìticos e sos partidos impreent su sardu in cale si siat ocasione, in manera orale e iscrita. In Fonne calicunu de issos at cumintzadu a lu fàghere e nd'est cuntentu!


#Diegu Corràine

» in segus