bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


12/12/2010

Su friulanu e su sardu cunsiderados comente dialetos italianos in 5 vìdeos de sa Rai. Comente chi sa lege istatale 482/99 non siat mai esìstida!

de Diegu Corràine

S'istadu italianu est cumintzende a tzelebrare sos 150 annos suos (chi ruent in su 2011) cun cunferntzias, seminàrios, manifestatziones. Ma cuant semper sa veridade e sa realidade, chi s'Itàlia est un'istadu formadu dae prus natziones (e in intro de sa natzione italiana, dae prus comunidades e dialetos locales) ma fraigadu, a fortza, comente un'istadu-natzione, mononatzionale, cun limba dominante e ufitziale s'italianu. Petzi in su 1999, cun sa lege 482, at reconnotu in manera formale, chi in intro de su territòriu suo b'at 12 minorias linguìsticas diferentes, no italianas, includende sa sarda, sa prus manna.

A dolu mannu, in custas dies, sa RAI at chertu fàghere sa parte sua in  custas tzelebratziones, proponende 5 vìdeos publitzitàrios chi mustrant comente sos tzitadinos de s'istadu nou nàschidu in su 1861 podiant tènnere dificultade a si cumprèndere a pare faedende cadaunu su limbàgiu suo. A su puntu chi petzi s'adotzione de un'istandar generale li diat àere cunsentidu de si cumprèndere: su toscanu cunvertidu in italianu! Meres de lu pessare.

Sos "dialetos" de Itàlia sunt gasi caraterìsticos e diferentes, chi est beru chi non semper s'ntercumprensione podiat èssere assegurada, ca sas traditziones linguìsticas e culturales fiant gasi no "italianas" chi, a bias, sos chi mutimus dialetos podent èssere cunsiderados limbas. Antis, in àteros istados diant èssere cunsiderados (o sunt reconnotos) comente limbas: su olandesu a cunfrontu cun su bassutedescu o su letzenburger de Lussemburgu.

E difatis sos Piemontesos e àteros "dialetos" si sunt moende dae meda, finas de reghente, pro èssere reconnotos comente limba.

Ma finas a cando no ant a cambiare istatus, finas a cando no ant a èssere cunsiderados limbas, sos dialetos italianos est normale chi apant una limba ufitziale supraordinada. Si a nois Sardos cumbenit e agradat de tènnere una norma supraordinada cumplementare a sos limbàgios locales, non podimus negare su matessi deretu a sos Italianos, de tènnere una norma supraordinada cumplementare a sos limbàgios locales. Ma su sardu, su friulanu, totu sas 12 minorias linguìsticas reconnotas dae sa Repùblica, ite b'intrant?

Su malu de custos vìdeos RAI est, difatis, chi nche ponent in mesu de sos dialetos "italianos" finas su friulanu e su sardu, chi sa 482/99 reconnoschet comente limbas NO italianas! Est pro custu chi devimus protestare comente Sardos. Non ca sos dialetos italianos apant una limba de riferimentu de de interrelatzione.

Su sardu, de àteru, est presentadu in unu de sos vìdeos (su 3), in forma improbàbile, pronuntziadu in manera mesu imbentada dae unu giòvanu chi paret non sardu. Chi sa frase siat sarda si cumprendet cun dificultade e tenet pagu sentidu, comente cando cherent imitare una limba cun paràulas ipotèticas.

#Diegu Corràine

» in segus