bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


10/11/2010

Dae sos istados-natzione a sas natziones-istadu

Pro essire dae sos istados-presone

Su passàgiu, chi at caraterizadu sos ùrtimos duos sèculos, dae s’istadu patrimoniale o  monàrchicu, in ue sos òmines fiant propiedade o ogetos de su podere e sùdditos, a sa repùblica, in ue sos òmines sunt sugetos, tzitadinos, issos etotu propietàrios formales de sos poderes de s’istadu, at rapresentadu sa tzelebratzione de sos deretos individuales, elevados a fundamentu de su podere e de sa democratzia. Est istadu de seguru unu progressu in s’istòria.
Ma nd’est derivada una bisione astrata chi at formadu istados de deretu, polìticos e èticos, chi esaltende s’identidade individuale, sos deretos pesonales e s’agualidade formale, ant inclùdidu pòpulos e territorios diferentes, lis at negadu identidade colletiva, custringhende·los a s’uniformare a sa natzione e a sa limba majoritària. Gosi sunt nàschidos sos istados-natzione modernos, cun s’ideologia parallela issoro de su “natzionalismu de domìniu”, chi negat sos deretos colletivos a sas natziones minoritàrias assugetadas. Istados chi negant su valore de s’identidade natzionale de una parte de sos tzitadinos e los fortzat a si cunformare a s’identidade majoritària, cun unu protessu de assimilatzione fortzada, linguìstica e finas culturale.
Ischimus però chi sos òmines, istoricamente, naschent giai in intro de comunidades reales, no a sa sola, duncas tenent una “natzione” chi los at pesados. E sa natzione “format” e isvilupat sos individuos. Ma sos indivìduos podent finas isvilupare e liberare sa natzione issoro, cun su “natzionalismu de liberatzione”. Siat comente si siat, sunt sas comunidades natzionales chi podent assegurare un’isvilupu echilibradu de sos indivìduos, non sas comunidades astratas, apòlides o anatzionales. Su mundu reale est inculturadu, incarnadu in  natziones/territòrios chi si podent fàghere soveranos e fraigre un’istadu: unu mundu de natziones-istadu, no istados-natzione. 
 
[dae EJA maju de su 2010]

#Diego Corraine

» in segus