bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


27/01/2009

CORO: sardu vs. LIMBA: italiana

de Diegu Corràine

Mai che a como sa limba sarda paret in dificultade. Difatis, si est beru chi su 70% de sos Sardos la pràticat cada die, custa proportzione falat a su 13% cando si tratat de pitzinnos. Cheret nàrrere chi no est in perìgulu mannu petzi sa trasmissione dae una generatzione a s'àtera, ma finas s’elementu chi nos identìficat.

E, pròpiu pro custu, sunt medas sos Sardos chi si sunt interessende a su presente e, mescamente, a su tempus venidore de sa limba issoro. Ca si oramai tenimus Leges comente sa de s'Istadu, sa 482/99, chi cheret in parte s'ufitzialidade de sa limba sarda, paris cun s'italianu, chie abbàidat su chi càpitat o est capitadu a àteras limbas finas prus mannas de sa nostra, ischit chi sas leges non bastant si mancat sa voluntade de las praticare, cun coerèntzia e aficu, e finas de las megiorare.

E, si abbaidamus sa realidade de custos ùrtimos annos, a dolu mannu devimus amìntere chi amus gastadu unu muntone de dinare pro sa limba nostra (meda de mancu de sos milliones gastados pro imparare s'inglesu a sos sardos) ma, a cunfrontu de totu custu capitale de dinare e de pessones, bidimus pagu iscritu in sardu, in sos caminos, in sos entes, in sos partidos, in sos manifestos, in sos documentos. E pagu e ocasionale est su sardu impreadu in pùblicu, in sas manifestatziones, in sos eventos, si no in manera folclòrica o simbòlica. Sinnale chi non bastat una lege, pro bona chi siat, e dinare, pro dare fortza e presèntzia a sa limba in sa sotziedade e in su territòriu, si non b'at "IDEA". Si medas initziativas sunt fatas petzi ca b'at dinare, si su dinare est gastadu petzi pro dare postos a disocupados, s'arriscu est chi s'interessu pro sa limba e s'impreu suo mìnimet cando mancat su dinare o cando b'at situatziones "prus importantes" de sa limba chi cherent finantziadas.

Bi cheret una voluntade polìtica chi pòngiat sa limba comente tzentru de s'identidade sarda, bi cheret coerèntzia e, duncas, pràtica e operatividade. Sende chi, mescamente s'ùrtimu guvernu at fatu passos importantes pro assegurare ufitzialidade a su sardu -cun sa norma iscrita de sa Limba Sarda Comuna chi cunsentit un'impreu ufitziale, generale e comunu de sa limba nostra- e at deliberadu unu modellu de lege noa pro su sardu, bi diat chèrrere giai dae como, dae deretu, chi s'isfrutet cada ocasione pro dare visibilidade e presèntzia a sa limba sarda.

Custas eletziones sardas de  su 15-16 de freàrgiu podiant èssere s'ocasione pro intèndere discursos, comìtzios, trasmissiones in sardu, pro bìdere e lèghere manifestos, libritos, volantinos, propaganda in generale in sardu. Ma nudda! O belle nudda.

E ite cheret nàrrere totu custu? Chi totus cherent sa limba cun su coro, ma la cherent... in italianu. Ca costat prus pagu isfortzu. Pro su sardu bastant sos proclamas, non sas atziones. Est una sìndrome ischitzofrènica chi caraterizat medas polìticos e intelletuales sardos, ma finas gente comuna.

Si est beru, duncas, chi su tempus venidore de su sardu est chistione de voluntade e de coerèntzia, custu non cheret nàrrere chi abbandonamus s'idea chi bi cheret una lege noa, de polìtica linguìstica bera, pro dare a su sardu sa presèntzia sua in cada àmbitu e impreu, chi li pertocat comente deretu istòricu e comente deretu democràticu. Antis, pessamus chi, forsis, una lege bene fata, chi pòngiat sa limba comente motore de s'identidade, e non siat petzi cunservativa, nos podet animare a parare fronte a su tempus venidore cun ideas noas.  

Tenimus s'isperu, nois e sos àteros sardos chi sunt pedende a sos candidados de cada partidu un'impignu determinante pro sa limba, chi chie si siat chi bincat sas eletziones, sigat s'àndela aberta dae su guvernu essidu o disinnet e àtuet una polìtica linguìstica noa, cun iscolas, televisiones, ràdios, giornales, ufìtzios, impresas chi funtzionent in sardu. Ca sa limba non tenet partidu ne ideologia: est de totus e pro totu.

E si su resurtadu de polìticas linguìsticas noas at a èssere chi sos pitzinnos chi imparant su sardu colant in pagos annos dae su 13% a su 25, 40, 60%, comente est capitadu in Catalugna cun polìticas iscolàsticas de immersione e una sotziedade e unu territòriu chi “inghìriant” sa gente in catalanu, at a chèrrere nàrrere chi amus allutu a beru su motore de s’isvilupu.



#Sarvadore Serra

» in segus