bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


09/08/2011

S'ISCOLA DE ISTIU SARDISTA E SU CUNFRONTU DE IDEAS

de Diegu Corràine

In s’Hostel Argentiera (SS), dae su chenabura 29 de trìulas a sa dominiga 31, b’at àpidu sa segunda editzione de sa “Iscola de Istiu Sardista”, organizada dae s’Istitutu Bellieni e dae sa Segreteria Natzionale de su Partidu Sardu, chi ocannu teniat comente tema “Sa Polìtica Linguìstica, Intelletuales, Indipendèntzia”. Su programa previdait relatziones breves pro introduire a su dibàtidu, ma mescamente interventos de sos partetzipantes. A s’Iscola ant leadu parte dirigentes, iscritos e simpatizantes de su Partidu Sardu e de su movimentu linguìsticu e indipendentista sardu, maistro e professores, operadores de sos isportellos linguìsticos comunales, iscritores, editores, giornalistas, operadores de su mundu de s’ispetàculu.
Micheli Pinna at fatu a moderadore e a presentadore de sas sessiones, in ue amus presentadu relatziones finas Màriu Carboni, Màuru Maxia e deo. S'ùrtimu sero Clara Farina at presentadu unu ispetàculu de poesias in sardu.

Est istada un'ocasione bona pro nos cunfrontare finas in temas de atualidade, comente sa funtzione de s'Universidade in Sardigna e s'Universidade e sa limba sarda. Su de nos addoviare in unu logu istesiadu, pro tres dies, est istada una de sas ocasiones mègius pro noas cunfrontare a pare. A dolu mannu nostru, ocasiones che a custa non sunt medas in Sardigna. Mescamente si chie bi leat parte che a mie est lìberu de manifestare su pessamentu suo, sena si dèvere assugetare a peruna disciplina de partidu. Cosa oramai rara in Sardigna, in ue, cadaunu est fraighende sa crèsia sua, belle chi totus faeddent de unidade e cuncordu, ma a sa sola. 

Sa cosa de importu est istada finas chi in custas tre dies fiat presente su segretàriu de su PS Juvanne Colli (su sàbadu finas su presidente Giagu Sanna). E non pro pònnere "s'imprenta" sua ma pro ascurtare e leare ideas dae sos reladores e dae sos presentes intervènnidos in sos cunfrontos. Una manera de operare noa e diferente dae su sòlitu, in ue b'at semper calicunu (forsis finas in su PS) chi si presentat, nch'isbagat a subra de sos presentes su pessamentu suo, e si nch'andat, sena mancu isetare s'efetu chi podet àere fatu su chi at naradu. Mi paret una cunduta bona chi diat tocare a isperimentare e a torrare a propònnere in àteras ocasiones, finas tratende àteros temas.

Ma est istada finas un'ocasione pro connòschere pessones noas o pro las connòschere in pessone, pustis chi nos èssere connotos in manera virtuale in sa retes sotziales. Antis, oramai, sa connoschèntzia in sas retes sotziales

M'est capitadu giai àteras bortas de èssere invitadu a manifestare su pessamentu meu subra de sa polìtica linguìstica e su tempus venidore de sa limba sarda, finas in ocasione de seminàrios o addòvios organizados dae àteras fortzas polìticas (dae su PDL a IRS, a ProgRes). Bi so semper andadu cumbintu chi sa chistione de sa limba est su fundamentu de s'identidade natzionale nostra e chi duncas est trasversale, nen de manca nen de dereta, duncas "de manca e de dereta". E chi, duncas, tocat a fàghere crèschere cale si siat ocasione de anàlisi e unidade.

Ca s'arriscu est semper chi sas fortzas politicas tèngiant sa "idea giusta" sena àere mai ascurtadu sa gente (finas sas pessones chi non cherent tènnere unu partidu che a mie) chi custas ideas las diat dèvere pònnere in pràtica. 

Si cherimus chi sa polìtica siat de totus e non de pagos (esecutores e votantes a sa tzurpa), devimus abèrrere sos partidos e sos movimentos a sas ideas de sos àteros, sena sa pretesa de fàghere tèsseras o tirare votos. Ca a faeddare (o lassare faeddare) petzi a gente chi est de acordu pro printzìpiu o disciplina est tropu fàtzile. E gasi etotu a fàghere sos "primos de sa classe". Ma non servit, in definitiva.

Si cherimus chi progredat sa natzione sarda e sos interessos suos, diat tocare a incrementare ocasiones che a s'Iscola de Istiu Sardista (non b'at bisòngiu de la cramare Summer School pro nde crèschere s'importàntzia!), ma finas de istabilire ocasiones comunas a totu sas fortzas chi nde tenent sa gana, pro leare pessos comunos a su nessi in temas particulares e de interessu generale. 

#Diegu Corràine

» in segus