bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: Pàrreres
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Pàrreres


02/08/2011

IDEAS NOAS, UNIVERSIDADE BETZA E COLONIALE

de Diegu Corràine

Sa limba s’est indebilitada in manera ispantosa in sos ùrtimos annos, arribbende a èssere faeddada dae su 70% de sa gente manna, contra a su 13% de sos pitzinnos. In su matessi tempus, però, est creschende sa cussèntzia e sa connoschèntzia de sos mèdios possìbiles, de sas istrategias, de sos atores pro cambiare in bonu, adderetzare su caminu de sa limba. 

 

Oramai sunt chentinas sos giòvanos chi ant frecuentadu cursos e master de sardu, tradutzione, terminologia. Medas sos chi si sunt dotorados in matèrias diferentes e diant èssere a tretu de las imparare in sardu a àtere. Medas ant istudiadu in logu istràngiu e connoschent situatziones prus avantzadas comente sa catalana, sa basca, sa gallesa. Sardos medas e istràngios medas chi sunt perfetzionende istàdiu in matèria linguìstica finas sarda e sunt imparende su sardu! 

 

Dae a su nessi 30 annos, su cunfrontu in tema de limba/s est basadu in un’elaboratzione sientìfica e giurìdica internatzione noa, in ue s’Unesco at tentu e tenet parte manna: sa Carta europea de sas Limbas de su ‘92, sa Decraratzione Universale de sos deretos linguìsticos de su 96 e àteras Cartas, sunt sa base ineludìbile de cale si siat polìtica linguìstica. Su Manifestu de Girona de su PEN International de sos Deretos Linguìsticos, essidu a lughe custu maju passadu, nd’est una mustra e una sìntesi crara. 

 

S’Universidade nostra, in càmbiu, finas cun professores giòvanos, est firma in sa dialetologia, in sa linguìstica folclorica, cun una visione paternalìstica, cunservadora e reatzionària de limbas che a su sardu.Cun sos pregiudìtzios sòlitos de 30 o 50 annos a como, contra a sa pranificatzione e a sa polìtica linguìstica. E cun unu difetu in prus: a su sòlitu, custos professores de universidade non connoschent su sardu o no lu cherent impreare in sas letziones, sende chi sas leges lu cunsentant o lu propòngiant comente mèdiu coerente de sa didàtica. 

 

Calicunu narat chi, in realidade tenent unu cumplessu chi los cunvertit in mortores de limba: si birgòngiant de no ischire su sardu o àteru, ma non tenent sa gana o sa fortza de si l’imparare. Lis diat agradare ma no lu faghent. E tando gherrant contra a chie est in favore de su progressu de su sardu, cun cale si siat arma: calùnnia, disinformatzione. Una manera de sarvare linguisticamente a issos, ochiende linguisticamentos sos àteros, chi su sardu l’ischint o lu cherent imparare. 

 

A unu chirru tenimus una leva de giòvanos chi pedit ufitzialidade pro su sardu in cale si siat àmbitu e impreu, finas in s’Universidade, in base a sas leges vigentes in contu de limba, e in base a sa polìtica chi, a su nessi in parte, si proponet finalidades craras de polìtica linguìstica. 

 

A s’àteru chirru tenimus un’universidade chi, in càmbiu de èssere cuntenta de sa possibilidade e rùolu chi li pretendent o atrìbuint, si negat, atacat, non cheret cambiare, ma, antis, est in cherta de cambiare sa polìtica. In aterue de custa casta de Universidade si nde sunt liberados o si nde sunt liberende. E in Sardigna? Diat tocare a cumintzare a nos nde liberare finas nois. 

 

Istrochende a àtere: «Un ’àtera Universidade est possìbile».

 

[dae EJA 5, làmpadas-trìulas 2011]



#Diegu Corràine

» in segus