bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

papiros
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Noas


01/10/2008

Sardu e limbas alloglotas paris pro su multilinguismu identitàriu

Die de sas Limbas de Europa | Terranoa | 26/9/2008

Su sardu e sas àteras limbas de Sardigna podent istare in paghe e irrichire su multilinguismu sardu. Est custu su messàgiu chi est essidu a campu chenàbura 26 in Terranoa in ocasione de su cunvegnu “Sas limbas de Sardigna – In s’Europa de sa Diversidade”, organizadu dae sa comuna de Terranoa e dae sa provìntzia de s’Ogiastra. Presentes sas autoridades locales prus mannas, su sìndigu Gianni Giovannelli, s’assessore de sa cultura Uccio Iodice e sos rapresentantes de sa Provìntzia Terranoa-Tèmpiu e de sa Regione.


Su dibàtidu est istadu longu e ricu, cumpretadu finas dae sa presèntzia de esponentes de sas minorias internas sardas: gadduresos, tataresos, tabarchinos e aligheresos. Ant introduidu su sìndigu Giovannelli e s’assessore Iodice, chi at finas moderadu sa mesa de sos relatores, ammentende s’importàntzia chi tenet sa limba in s’isvilupu de su territòriu issoro. Terranoa difatis est una tzitade in crèschida cun un’identidade sua forte chi cheret mantènnere. "Sa tzitade nostra –at naradu su sìndigu Giovanelli est sa “ghenna” de sa Sardigna pro totu sos chi inoghe cròmpent pro andare a logos medas de s’ìsula e custa funtzione est importante finas in su campu culturale".


A pàrrere de Uccio Iodice, assessore comunale, est ora de intrare in s’operatividade pro su chi pertocat sa defensa de sas limbas de su territòriu: sardu e gadduresu. In tempus passadu s’est pèrdidu tempus e como chi Regione e Provìntzia sunt a disponimentu, si podet cumintzare unu caminu de fainas bonas. Elio Casu, assessore de sa provìntzia de Terranoa-Tèmpiu, at fatu testimonia chi finas custu ente cheret dare una manu manna de agiudu.


Giosepe Coròngiu, diretore de su servìtziu limba e cultura sarda de sa Regione, at rapresentadu su dispraghere de s’assessora Maria Antonietta Mòngiu ca no est pòtzida èssere presente e s’est limitadu a un’interventu tècnicu de raighinas amministrativas. "So cuntentu però de èssere inoghe – at naradu – a manera de fàghere ischire chi sa Regione no est petzi in Casteddu ma in totue in Sardigna. S’istitutzione autonòmistica, in sa politica linguistica sua, custoit totu sas limbas de sa Sardigna: su sardu, ma finas sas àteras variedades linguìsticas. Pro custu, in su Pranu Triennale ùrtimu, si previdet finas unu progetu ispetziale pro sas «alloglotas»".


Diegu Corràine, diretore s´Ufìtziu de sa Limba Sarda de sa provìntzia de s’Ogiastra, at bogadu a craru, in una relata longa e prena de ideas positivas, sa chistione de comente sarvare, in calicuna manera, sa chistione de sa limba sarda in unu mamentu difìtzile de sa bida sua. "Est colende un’idea de identidade sarda sena sa limba – at naradu Corràine – e finas s’avesu de sos intelletuales chi iscrient in italianu de atacare sa limba ufitziale. Sunt impreende su sardu pro dare una taca de «esòticu» a sa limba italiana e èssere premiados in Continente. In realidade sunt «cannibalizende» su sardu". Sa retzeta de Corràine pro su sardu est sa de li dare prus visibilidade cun sa signalètica, sa toponòmastica, decàlogos e manifestos.



Màuru Maxia, istudiosu de limbas istimadu meda in totue, at craridu, in una relata esemplare, sos raportos intre sardu istòricu e sardo-corsu importadu chi a oustis at fatu nàschere su turritanu e su gadduresu. A bisu de Maxia sos chi faeddant gadduresu oe in die in Sardigna sunt unos 90 mìgia, cando chi su tataresu paret chi siat in abbas malas meda. In su matessi istadu paret chi siat su catalanu in S’Alighera segundu Antoni Arca. "B’at atinu meda in tzitade pro cantu pertocat sa limba – at naradu Arca - ma su protzessu de sustitutzione linguistica cun s’italianu est belle cuncruidu. Sunt pagos sos pitzinnos chi los pesant in catalanu".


Pro Giovanni Canu, de su sòtziu “S’abòju” de Berchideddu, pro barigare totu sos problemas intre limbas diferentes cumbenit a pònnere semper cara a cara sas variedades comente faghent issos pro gadduresu e sardu.

Su cantautore de Carloforte Mario Brai at contadu s’esperièntzia sua de unu chi l’ant pesadu sos babbos in italianu e pustis at imparadu sa limba de minoria a mannu. Sa matessi pelea est tocada a Franca Masu chi, sende chi no est pòdida bènnere, at imbiadu una registrazione vìdeu. "Est un´scàndalu chi sa Regione, in sos programas de sos ispetàculos, no apat mai postu finas sos ispetàculos in sardu, comente cussos de teatru", at naradu Teresa Soro, tataresa, chi at tancadu sos interventos ufitziales.


In cuncruos, dibàtitu lestru cun su pùblicu in ue s’Acadèmia de sa limba gadduresa at manifestadu sos pedinos suos contra a sas “limbas imbentadas dae sa Regione”, ma at finas reconnotu chi su cumportamentu de sa Regione est cambiadu in positivu e est prus democràticu. Uccio Iodice, a sa fine, at invitadu totus a traballare meda pro sas limbas de minoria

[add. dae DIARIULIMBA, 01/10/2008]

#Sarvadore Serra

» in segus