bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

papiros
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Noas


16/01/2011

SU GUVERNU PANAMENSU RECONNOSCHET 7 LIMBAS INDÌGENAS

Sunt su 10% de sa populatzione totale de s'istadu

Dae unas cantas chidas, sete limbas indìgenas (de sos pòpulos Ngäbe, Buglé, Kuna, Emberá, Wounaan, Naso Tjerdi e Bri Bri) sunt reconnotas dae s'istadu panamensu, pustis de sa publicatzione in sa Gazeta Ufitziale de sa Lege 88 de su 22 de santandria in ue reconnoschet sa "diversidade culturale comente valore istòricu e patrimòniu de s'umanidade".

Custas limbas ant a èssere imparadas in sas iscolas de sos territòrios abitados dae custas etnias.

In sa Lege ant istabilidu chi est su Ministèriu de Educatzione s'incarrigadu de disinnare e supervisare unu pranu generale de educatzione bilìngue. Gasi etotu ant a fàghere, paris cun sas autoridade de cada pòpulu indìgenu, peo sistematizare cada limba e alfabetu.

Sa lege at a agiuare sa formatzione de educadores indìgenos e nono pro propònnere su "insignamentu interculturale bilìngue", e at a cunsentire chi sos alunnos e professores andent a iscola cun sos bestires traditzionales!

Pro Arysteides Ikuaiklikiña Turpana, poeta de s'etnia Kuna, sa lege noa est “unu megioru mannu” ca “sos piseddos no ant a èssere prus pessighidos in iscola cando faeddant in sa limba issoro, ca in antis sa limba materna fiat negada e sos pitzinnos fiant castigados". Nen prus ne mancu de su chi est semper capitadu a àteras limbas (finas a su sardu) afogadas o negadas dae sos istados tzentralistas e assimilatzionistas.
De sos 3,3 milliones de abitantes panamensos, sos indìgenos rapresentant prus de s'11% de sa populatzione totale e istant in chimbe comarcas reconnotas dae sa lege: Kuna Yala, Madugandí, Wargandí, Ngöbe-Buglé y Emberá-Wounaan.

#Diegu Corràine

» in segus