bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

20/07/2017

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una traditzione literària in ue sos iscritores no ant iscritu in su limbàgiu locale issoro ma in una variedade su prus subralocale possìbile, pro una limba «natzionale» sarda.

Chie cheret sighire a iscrìere in su limbàgiu suo, lu podet fàghere. Devet ischire chi est faghende un'òpera chi no est contrària a su bisòngiu de una limba comuna, generale, ufitziale, unitària, chi siat mèdiu de comunicatzione e guvernu de un'entidade istitutzionale sarda, in intro de custu istadu italianu o in foras.

Sa Limba sarda comuna, deliberada dae sa Guvernu sardu in su 2006, no est àteru si no una norma iscrita pro sos impreos ufitziales de sa RAS e de totu sos àteros (entes territoriales, assòtzios, iscritores, etc.) chi —in manera lìbera— la cherent impreare.
Sa Lsc est cumplementare a sos dialetos e non "contra", e, duncas, sos chi s’oponent a custa norma, pro mantènnere sos dialetos ebbia o sas variedades regionales sardas, arriscant de fàghere  dannu a su sardu e de afortire s'italianu.


Sa funtzione de cada norma linguìstica (comente pro nois est sa Limba sarda comuna), a cunfrontu cun sos dialetos, est comente sa "roda" (sa limba), in ue su "fusu" (sa norma iscrita unitària), collegadu a sos "rajos" (sos dialetos), cunsentit a su "chircu" de "girare" e de fàghere caminu.

Ma, oramai, s'istòria linguìstica de sa Sardigna, in custos ùrtimos annos, est cambiada in totu: est semper prus generale s'idea chi, pro guvernare in manera autònoma o indipendente, tocat a tènnere una norma iscrita universale in intro de sa limba sarda.

Cherimus torrare a sa soberania linguìstica pèrdida sèculos a como? Bi podimus resessire e bi semus resessende, a pagu a pagu: a su mancu cun normas iscritas comunas, sas de sa Lsc, chi sunt una mediatzione moderna e realìstica de totu sa traditzione iscrita millenària nostra. Normas chi nos podent garantire de espressare una personalidade natzionale sarda in Itàlia e in Europa, chi podent èssere sa limba iscrita de riferimentu de sa soberania possìbile. Dae custu resurtadu non si podet prus torrare in palas. Non podimus formare, in trinta annos, sa de bator cummissiones de espertos pro propònnere un’àtera norma, ca tantu su resurtadu no at a èssere diferente dae su chi amus otentu finas a como, si a beru cherimus una mediatzione —a cunfrontu de sa limba mama latina—, intre sos dialetos prus cunservativos, sos de sa Baronia de Orosei,  e sos prus innovativos, sos de sas alas de Casteddu. Arriscamus de “chircare pane mègius de trigu”, perdende trigu, pane e tempus. Totu a su prus, sa Lsc la podimus “limare” ma no isbisuriare o torrare a nudda.

Duas visiones de sa limba si cunfrontant, duncas, oe: sa prima, localista sarda, est proposta dae chie pessat a un'impreu petzi personale e locale de sa limba, chi no afortit s’istatus de su sardu; sa segunda, natzionale sarda, est afirmada dae totu sas pessones chi cherent su tempus venidore de sa limba e de sa natzione sarda. Ma custa ùrtima visione permitit finas, a chie lu cheret fàghere, de iscrìere in manera locale o cunforma a issèberos traditzionales “logudoresos” o “campidanesos”.

Oe, sos perìgulos prus mannos pro sos Sardos sunt: a unu chirru s'idea chi s'identidade sarda non tenet bisòngiu de limba sarda, e prus pagu de una limba ufitziale normativa sarda, ca tantu custa funtzione la tenet giai s’italianu. Non nos podimus assugetare a s’idea chi su sardu tèngiat petzi funtziones simbòlicas! A s'àteru chirru, su perìgulu est s'idea chi potzamus guvernare linguisticamente sa Sardigna cun duas, tres, bator normas iscritas e no una. In custa manera, est craru chi no amus a tènnere peruna polìtica linguìstica capatza de ufitzialidade bera pro su sardu. E perunu tempus venidore forte e seguru.

[La Nuova Sardegna, 19-7-2017]

#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

"interinada" NON "crepùscolu"

In sardu tenimus su faeddu "interinada" (sf) pro espressare s'italianu "crepuscolo", s'ora chi benit a pustis de s'iscurigada. Tenimus finas "interinadòrgiu" (sm). Est derivadu dae su sardu "ìnteri" (presente in sa locutzione "in s'ìnteri"), chi benit dae su latinu «intĕri...  [sighit]

"torra" NON "de nou"

--- In sardu est giustu a nàrrere: "est andadu torra" (o est torradu a andare) NO "est andadu de nou". Sa locutzione averbiale "de nou" est un'italianismu inùtile in sardu, ca giai tenimus sa manera nostra pro espressare su matessi cuntzetu. --- d. corràine

Innàtziu

Su nùmene "Innàtziu", dae su lat. Ignatius, de orìgine non segura, in sardu est finas "Innàssiu", "Frennàtziu" e "Ignatius". In particulare, "Frennàtziu", impreadu meda in Làconi, est su resurtadu de s'unione de "Fra(te)" e "(In)nàtziu", coment...  [sighit]

"edilìtzia sotziale" NON "social housing"

S'anglomania est currende a totu fua, in tv, ràdiu, giornales, alimentada dae polìticos e giornalistas. Giai dae meses e annos est currende sa locutzione "social housing" chi currispondet a "edilizia sociale" in italianu e diat pòdere currispòndere a "edilìtzia sot...  [sighit]

Presentada de su romanzu inèditu «S'ARZOLA DE S'ENA» e Ammentu de Larentu Pusceddu

OROTEDDI, sàbadu  4 -2-2017, h 16.00

Die dedicada a s'iscritore Larentu Pusceddu, nàschidu in Oroteddi su 6-2-1947 e mortu in Roma su 9-1-2016. Saludos de: —Nannino Marteddu Sìndigu de Oroteddi —Mariàngela Salis Assessora de sa Cultura —Diegu Corràine Diretore editoriale de Papiros ed. Pre...  [sighit]

"carrera de Roma" NON "carrera Roma"

Su faeddu "carrera" benit dae su cat./isp. "carrera". Custa paràula est sighida dae sa prepositzione "de" in antis de su nùmene de sa carrera, chi si tratet de unu topònimu o de unu pessonàgiu. Duncas est giustu "carrera de Roma", "carrera de Garibaldi", etc. Si no est ch...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

"padente" NON "buscu, foresta"

de Diegu Corràine

In totu su sardu tenimus "padente" (padenti, patente), chi inditat una cantidade manna àrbores, in unu tretu de su sartu. Benit dae su latinu "patens -entis", p. pres. de "patēre" ‘èssere abertu o manifestu’. Duncas, in sardu, at leadu su valore de "logu de àrbores"....  [sighit]

Pro ite naramus "Bonas Pascas"?

de Diegu Corràine

Dae su lat. ecl. Păscha(m) (chi est dae gr. páscha, adatamentu de s’ebr. pesah ‘passàgiu’), in sardu tenimus “Pasca de Nadale (ita. "Natale"), Pasca de sos Tres Res, Pasca de Abrile (Pasca Manna) (ita. "Pasqua"), Pasca de frores (Pasca frorida, Pasca de s'Isp&ig...  [sighit]