bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

20/07/2017

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una traditzione literària in ue sos iscritores no ant iscritu in su limbàgiu locale issoro ma in una variedade su prus subralocale possìbile, pro una limba «natzionale» sarda.

Chie cheret sighire a iscrìere in su limbàgiu suo, lu podet fàghere. Devet ischire chi est faghende un'òpera chi no est contrària a su bisòngiu de una limba comuna, generale, ufitziale, unitària, chi siat mèdiu de comunicatzione e guvernu de un'entidade istitutzionale sarda, in intro de custu istadu italianu o in foras.

Sa Limba sarda comuna, deliberada dae sa Guvernu sardu in su 2006, no est àteru si no una norma iscrita pro sos impreos ufitziales de sa RAS e de totu sos àteros (entes territoriales, assòtzios, iscritores, etc.) chi —in manera lìbera— la cherent impreare.
Sa Lsc est cumplementare a sos dialetos e non "contra", e, duncas, sos chi s’oponent a custa norma, pro mantènnere sos dialetos ebbia o sas variedades regionales sardas, arriscant de fàghere  dannu a su sardu e de afortire s'italianu.


Sa funtzione de cada norma linguìstica (comente pro nois est sa Limba sarda comuna), a cunfrontu cun sos dialetos, est comente sa "roda" (sa limba), in ue su "fusu" (sa norma iscrita unitària), collegadu a sos "rajos" (sos dialetos), cunsentit a su "chircu" de "girare" e de fàghere caminu.

Ma, oramai, s'istòria linguìstica de sa Sardigna, in custos ùrtimos annos, est cambiada in totu: est semper prus generale s'idea chi, pro guvernare in manera autònoma o indipendente, tocat a tènnere una norma iscrita universale in intro de sa limba sarda.

Cherimus torrare a sa soberania linguìstica pèrdida sèculos a como? Bi podimus resessire e bi semus resessende, a pagu a pagu: a su mancu cun normas iscritas comunas, sas de sa Lsc, chi sunt una mediatzione moderna e realìstica de totu sa traditzione iscrita millenària nostra. Normas chi nos podent garantire de espressare una personalidade natzionale sarda in Itàlia e in Europa, chi podent èssere sa limba iscrita de riferimentu de sa soberania possìbile. Dae custu resurtadu non si podet prus torrare in palas. Non podimus formare, in trinta annos, sa de bator cummissiones de espertos pro propònnere un’àtera norma, ca tantu su resurtadu no at a èssere diferente dae su chi amus otentu finas a como, si a beru cherimus una mediatzione —a cunfrontu de sa limba mama latina—, intre sos dialetos prus cunservativos, sos de sa Baronia de Orosei,  e sos prus innovativos, sos de sas alas de Casteddu. Arriscamus de “chircare pane mègius de trigu”, perdende trigu, pane e tempus. Totu a su prus, sa Lsc la podimus “limare” ma no isbisuriare o torrare a nudda.

Duas visiones de sa limba si cunfrontant, duncas, oe: sa prima, localista sarda, est proposta dae chie pessat a un'impreu petzi personale e locale de sa limba, chi no afortit s’istatus de su sardu; sa segunda, natzionale sarda, est afirmada dae totu sas pessones chi cherent su tempus venidore de sa limba e de sa natzione sarda. Ma custa ùrtima visione permitit finas, a chie lu cheret fàghere, de iscrìere in manera locale o cunforma a issèberos traditzionales “logudoresos” o “campidanesos”.

Oe, sos perìgulos prus mannos pro sos Sardos sunt: a unu chirru s'idea chi s'identidade sarda non tenet bisòngiu de limba sarda, e prus pagu de una limba ufitziale normativa sarda, ca tantu custa funtzione la tenet giai s’italianu. Non nos podimus assugetare a s’idea chi su sardu tèngiat petzi funtziones simbòlicas! A s'àteru chirru, su perìgulu est s'idea chi potzamus guvernare linguisticamente sa Sardigna cun duas, tres, bator normas iscritas e no una. In custa manera, est craru chi no amus a tènnere peruna polìtica linguìstica capatza de ufitzialidade bera pro su sardu. E perunu tempus venidore forte e seguru.

[La Nuova Sardegna, 19-7-2017]

#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PEDIRE vs PREGONTARE

LIMBAS 3 in LA NUOVA SARDEGNA 03.12.2018

PEDIRE benit dae unu latinu *PETIRE, no atestadu, comente forma alternativa a su normale PETERE. Lu impreamu pro otènnere cosa, es.: apo pedidu de mi dare una tassa de abba. De seguru est un'interferèntzia inùtile de s'italianu a nàrrere "chiedere", cun su matessi valore ...  [sighit]

ANAGRAMAS: frùtora!

Limbas 3 in Nuova Sardegna 03.12.2017

Sos FAEDDOS giustos de custa chida sunt: RAIDSIN>sìndriaGHANDISIN>chidòngiaSUMERASIGH>murighessaMICASFIGURO>figu moriscaHAGANI>àghinaNELEMO>meloneGNAURIA>aràngiuHESSEGIP>pèssigheCABACORO>baracocoMARACASUPINI>pira camusinaDANRUMINA>m...  [sighit]

pìscamu, missennore

de Diegu Corràine

In sa Crèsia catòlica, su “pìscamu” est su preìderu chi su Papa cunsagrat pro guvernare una diòtzesi (pìscamu residentziale), o finas sena territòriu e sena guvernu de una diòtzesi (pìscamu territoriale). In sardu antigu fiat...  [sighit]

Protocollu de Donostia, pro sa garantzia de sa diversidade linguìstica

Intervista de Diegu Corràine a Paul Bilbao

A s’Unione Europea de sos 27 istados currispondet una realidade de deghinas de milliones de pessones chi faeddant deghinas de limbas diferentes, fortes o dèbiles, chi non semper sunt ufitziales e presentes in cada logu e impreu. Ma oramai, in agiudu nostru, b’at una cultura giur&i...  [sighit]

LIMBA a LIMBA 2

Limbas 3 in Nuova Sardegna 19.11.2017

Solutziones: meuddu=midollocatza=frittellaTrìulas=Lugliotrau=toromanta=copertabrutu=sporcopraneta=pianetafundu=piantamustatzu=baffoaligusta=aragostasitzigorru=lumacatinta=inchiostrononna=madrinaprimidiu=precocediscu=scodellacàvuru=granchiomariposa=farfallamina=minierapadente=bosco

BIAITU, MÈSCRINU, ASULU

de Diegu Corràine

"Sas paràulas, prus las iscriimus e prus las sarvamus" Su sardu “biaitu”, impreadu mescamente in sas variedades tzentrales e setentrionales, derivat dae s'italianu antigu “biadetto”, formadu dae “biado” + sufissu “-etto”. “Biado” est...  [sighit]

Sotziedade pro sa Limba Sarda: PRESENTE E VENIDORE DE SA LIMBA SARDA

Ideas de Polìtica linguìstica

Pustis de sa Cunferèntzia de eris, 15/11/2017, in Aristanis, Hotel Marianu IV, publicamus custu Comunicadu a sos Mèdios de Informatzione: ... COMUNICADU Sa Sotziedade pro sa Limba Sarda pessat chi, in sa cunditzione atuale de sa limba sarda, in ue sos mannos sighint a la faedd...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

GROGU

de Diegu Corràine

S'italianismu “giallu, -a” s'est leende semper prus logu in su limbàgiu de cada bidda nostra. Ma nois tenimus unu faeddu prus antigu presente in totu sas biddas de Sardigna, pro inditare su colore de su sole, de su limone, de su tzafaranu: “grogu, -a”, chi benit dae su...  [sighit]