bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

08/06/2014

Intre localismu e universalismu, tocat a afortire sa limba, sa cultura e s'identidade nostra

de Diegu Corràine

Sa mundializatzione de sos mercados e de sa produtzione culturale arriscant de catzare balore e, duncas, "mercadu" a eventos, particularidades e identidades linguìsticas e culturales chi non tenent sos "nùmeros" zustos pro esser cumpetitivos. Si sos contos econòmicos sunt sa règula pro istabilire su torracontu de una mercantzia e, duncas, si cumbenit a la produìre o nono, cunforme a sa cantidade chi sa clientela est disposta a comporare, est craru chi una produzione in iscala manna est prus cumbeniosa, mescamente si garantit uniformidade e calidade costante.

Ma, si podet narrer sa matessi cosa pro sas culturas e pro sas limbas, chi suntcaraterìsticas -e a bias"ùnicas"- propiu ca sunt minores e si sunt sarvadas ca istaiant e sighint a istare in logos "perifèricos": in un'ìsula, in pitzu a unu monte, a s'àtera ala de unu riu mannu, o in logos pòveros sena richesas naturales o male sanos? Pòpulos e natziones chi tenent istoriai millenàrias, testimonzos de sa calidade prus manna de s'umanidade: sa diversidade.

De culturas e limbas minores nd'est prenu su mundu. A su puntu chi si podet narrer chi sa "majoria" de s'umanidade est fata de "minorias"; una parte gasi importante de su mundu chi unu nùmeru ispetziale de su Currèu de s'Unesco de su 1986 fiat intituladu "Natziones minores, culturas mannas". Sinzale finas chi in custu mundu relativu su cuntzetu de "mannu" tenet unu sentidu petzi si esistit su "minore", e a s'imbesse puru. E tando sa diferèntzia ètnica e linguìstica est unu bene gasi mannu comente est unu bene sa diferèntzia de sas famìlias animales o vezetales; antis galu de prus, si nois òmines nos creìmus a beru sos meres de sa natura.

S'isvilupu de sa limba e sa cultura nostra contra a sas lezes de su mercadu

Tando, pro sas natziones e limbas minores (chi in sos logos in uè istant e pro sa zente chi nd'est parte sunt "mannas"), non podent baler sas lezes fritas de s'economia, de su torracontu. Issas, in s'interessu de totu s'umanidade, devent sighire a esister, finas (o mescamente) contra a sas lezes de su mercadu.

Est pro custu chi sos pòpulos e sas limbas minores devent tenner unu fortilesa e una cussèntzia prus mannas pro si preservare e pro s'isvilupare. Ca sos pòpulos che a su nostru sunt inghiriados de fortzas contràrias, econòmicas e culturales meda fortes, e arriscant un'influèntzia negativa duas bias, in duos livellos diferentes:

— sa prima benit dae sa limba e dae sa cultura de sa majoria de s'istadu. Custa, presentende-si comente modellu forte, minetzat tretos mannos de sa limba nostra istèrica, si non sa natura sua matessi e su deretu suo a esister che limba diferente e lìbera;

— sa segunda nos benit dae foras de s'istadu, dae su cosmopolitismu sena ànima ne identidade, propostu cun totu sas fortzas dae custa mentalidade noa (sena tempus nen logu) chi tenet in sa limba e cultura angloamericana sos modellos suos universales.

Duncas, nois semus custrintos a gherrare duas bias prus de sos àteros, cun s'idea crara de ite nos isetat si no lu faghimus, cun unu disinnu craru pro nos garantire unu tempus benidore.

Una polìtica linguìstica zenerale pro su tempus benidore

Sa tensione permanente intre localismu e universalismu presente in s'istoria de totu s'umanidade non nos podet afogare si amus a cumprender chi:

— non b'at culturas e limbas "mezus" e culturas limbas "peus", b'at petzi culturas e limbas diferentes, lìberas de s'isvilupare e esser ufitziales in sa terra issoro o dominadas e afogadas;

— sa cultura e sa limba nostra balet cantu sas àterase tenet sas matessi possibilidades de àteras pro esser mediu de comunicatzione de una sotziedade moderna;

in logu nostru, su sardu devet esser sa limba prima, ca issa est sa limba naturale, propia, istòrica, de s'ìsula nostra;

— petzi nois podimus gherrare, in logu nostru, pro isvilupare sa cultura e sa limba sarda, contra a sos intentos de nos deculturare e livellare sas diferèntzias;

—non podimus pessare o isetare chi "cras" resessamus a fagher mezus, prosa limba sarda e sa cultura nostra, su chi non resessimus a fagher (o "non cherimus") "oe";

Nois creìmus in s'ufitzialidade e la cherimus, comente àteras natziones cherent s'issoro.

Tando, fortes de sas fortzas culturales mezus, espressadas dae su pòpulu nostru, cun s'azudu de sas lezes in favore votadas dae su guvernu sardu, italianu e de sos printzìpios istabilidos dae sas Cartas internatzionales, cherimus chi s'istoria nos torret totu su chi nos devet: sa libertade de esser "limba", in paridade de dinnidade e de oportunidades; limba de totus, sena diferèntzia de idea polìtica, reliziosa, sotziale; limba de sa raighina ma finas limba moderna, de sa cultura, de sos mèdias, de s'aministratzione, de s'iscola, de sas sièntzias.

Duncas, bi cheret una polìtica linguìstica zenerale, de totu sa sotziedade e non de s'iscola ebia, de totu su Guvernu sardu e non de s'Assessoradu de sa Cultura ebia, a manera chi "totu" sa sotziedade nostra podat funzionare, in totu sos àmbitos e setores, in limba sarda, e finas in sa limba de s'istadu, comente previdet sa Carta Europea de sas Limbas. Pro custu, amus a dever elaborae istrumentos zurìdicos noos e coerentes cun custa prospetiva.

Finas sa "educatzione linguìstica" at a dever esser no iscolàstica ebia, ma sotziale e permanente: amus a dever imparare in totue su sardu ca sa limba nostra at a deveresser presente in totu sas ocasiones pùblicas, iscritas e orale, cun una "visibilidade" cumpreta chi nos inghìriet totus, comente oe nos càpitat cun s'italianu. Si cherimus unu tempus benidore pro su sardu, bi cheret s'azudu de totus, de s'iscola publica, de sa privada, ma finas de totu sas entidades, de totu sos mèdios (informàticos, telemàticos, etc.) chi azuant una limba lìbera a esser "normale" in sa sotziedade. Lu podimus fagher, custu, petzi si amus a creer in una limba moderna e unitaria, chi aùnat totu sos Sardos in sas ocasiones comunicativas zenerales e formales, mantenende sas espressiones locales in sas ocasiones informales e comunitàrias.

Diegu Corraine, diretore de s'editzione sarda de su Currèu de s'Unesco (ghennarzu 2001)


#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

PEDIRE vs PREGONTARE

LIMBAS 3 in LA NUOVA SARDEGNA 03.12.2018

PEDIRE benit dae unu latinu *PETIRE, no atestadu, comente forma alternativa a su normale PETERE. Lu impreamu pro otènnere cosa, es.: apo pedidu de mi dare una tassa de abba. De seguru est un'interferèntzia inùtile de s'italianu a nàrrere "chiedere", cun su matessi valore ...  [sighit]

ANAGRAMAS: frùtora!

Limbas 3 in Nuova Sardegna 03.12.2017

Sos FAEDDOS giustos de custa chida sunt: RAIDSIN>sìndriaGHANDISIN>chidòngiaSUMERASIGH>murighessaMICASFIGURO>figu moriscaHAGANI>àghinaNELEMO>meloneGNAURIA>aràngiuHESSEGIP>pèssigheCABACORO>baracocoMARACASUPINI>pira camusinaDANRUMINA>m...  [sighit]

pìscamu, missennore

de Diegu Corràine

In sa Crèsia catòlica, su “pìscamu” est su preìderu chi su Papa cunsagrat pro guvernare una diòtzesi (pìscamu residentziale), o finas sena territòriu e sena guvernu de una diòtzesi (pìscamu territoriale). In sardu antigu fiat...  [sighit]

Protocollu de Donostia, pro sa garantzia de sa diversidade linguìstica

Intervista de Diegu Corràine a Paul Bilbao

A s’Unione Europea de sos 27 istados currispondet una realidade de deghinas de milliones de pessones chi faeddant deghinas de limbas diferentes, fortes o dèbiles, chi non semper sunt ufitziales e presentes in cada logu e impreu. Ma oramai, in agiudu nostru, b’at una cultura giur&i...  [sighit]

LIMBA a LIMBA 2

Limbas 3 in Nuova Sardegna 19.11.2017

Solutziones: meuddu=midollocatza=frittellaTrìulas=Lugliotrau=toromanta=copertabrutu=sporcopraneta=pianetafundu=piantamustatzu=baffoaligusta=aragostasitzigorru=lumacatinta=inchiostrononna=madrinaprimidiu=precocediscu=scodellacàvuru=granchiomariposa=farfallamina=minierapadente=bosco

BIAITU, MÈSCRINU, ASULU

de Diegu Corràine

"Sas paràulas, prus las iscriimus e prus las sarvamus" Su sardu “biaitu”, impreadu mescamente in sas variedades tzentrales e setentrionales, derivat dae s'italianu antigu “biadetto”, formadu dae “biado” + sufissu “-etto”. “Biado” est...  [sighit]

Sotziedade pro sa Limba Sarda: PRESENTE E VENIDORE DE SA LIMBA SARDA

Ideas de Polìtica linguìstica

Pustis de sa Cunferèntzia de eris, 15/11/2017, in Aristanis, Hotel Marianu IV, publicamus custu Comunicadu a sos Mèdios de Informatzione: ... COMUNICADU Sa Sotziedade pro sa Limba Sarda pessat chi, in sa cunditzione atuale de sa limba sarda, in ue sos mannos sighint a la faedd...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]