bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: INTERVISTAS
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

INTERVISTAS


22/11/2017

Protocollu de Donostia, pro sa garantzia de sa diversidade linguìstica

Intervista de Diegu Corràine a Paul Bilbao

A s’Unione Europea de sos 27 istados currispondet una realidade de deghinas de milliones de pessones chi faeddant deghinas de limbas diferentes, fortes o dèbiles, chi non semper sunt ufitziales e presentes in cada logu e impreu. Ma oramai, in agiudu nostru, b’at una cultura giurìdica “universale”, basada in s’idea chi sas limbas sunt unu bene fundamentale e unu deretu individuale  ma mescamente colletivu de natziones e pòpulos. Sos Sardos, de su restu, cumpartzimus custas matessi ideas. Mai che a como b’at in Europa una cultura de sos deretos linguìsticos, testimoniada dae sa “Decraratzione de sos deretos linguìsticos” de Bartzellona in su 1996. Ma mai che a como est in arriscu mannu sa vida de sas limbas nostras. Un’annu a como est essidu a lughe su “Protocollu pro sa Garantzia de sos Deretos Linguìsticos” (http://protokoloa.eus) in Donòstia, Paisu Bascu, firmadu finas dae sos Sardos. Nde faeddamus cun Paul Bilbao, segretàriu de “Kontseilua”, prataforma de assòtzios chi punnant a s’svilupu de su bascu, animadore de su Protocollu.


—Cales sunt sos printzìpios suos?
Su Protocollu tenet bator printzìpios de base: Cunvivèntzia e paghe; diversidade; agualidade e deretos.
—Comente est nàschidu?
Sos fundamentos de su Procollu sunt sos valores democràticos de sos “deretos individuales e colletivos”. Duncas, su Protocollu rivolutzionat sa manera de afrontare sas garantzias de sos deretos linguìsticos.
—Cales sunt sas finalidades?
Sas finalidades sunt tres: 1) afirmare chi sa garantzia de sa diversidade linguìstica e s’isvilupu de sas limbas sunt pilares fundamentales pro sa paghe e sa cunvivèntzia; 2) formare e ispainare unu mèdiu de profetu pro s’agualidade linguìstica e su progressu de sas limbas in perìgulu e arriscu; 3)  presentare sas comunidades linguìsticas comente protagonistas de custu caminu nou, in ue sa sotziedade, sa gente, siat garante de una gestione giusta.
—Chie nd’at iscritu su testu?
Amus postu in pare sas ideas e cussìgios de prus de 100 assòtzios e istitutziones sotziales de prus de 30 limbas.
—Chie nde sunt sos agentes?
Sunt sos assòtzios sotziales chi traballant pro su venidore de sas limbas minorizadas.
—A chie est destinadu?
Su Protocollu est unu mèdiu in manos de custos assòtzios, a manera chi istabilant  programas pro pretèndere dae sos poderes pùblicos sa garantzia de atuare sos deretos de sas limbas nostras. Leende·lu comente base, cada limba at a ammaniare una lista de prioridades pro s’ufitzialidade sua, etc.

[LIMBAS 3.0 in La Nuova Sardegna 19.11.2017]


#Diegu Corràine

» in segus