bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: INTERVISTAS
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

INTERVISTAS


10/05/2013

SA LIMBA SARDA IN PIANALZA E MONTIFERRU OTZIDENTALE

ISPORTELLU SUBRA-COMUNALE
Operadoras: Gianfranca Piras e Maria Giovanna Serchisu

INTERVISTA de Redatzione Limbas


Cando est nàschidu s’isportellu?

A livellu subra-comunale est nàschidu in su 2012, ma paritzos Comunos teniant giai s’isportellu a livellu locale. In Iscanu pro esempru (ch’est su Comunu capufila) s’Ufìtziu Limba Sarda fiat operativu dae su 2004. 

In ue?

Su Comunu capufila, comente amus naradu, est Iscanu (Scano di Montiferro). Sos Comunos aderentes sunt Bosa, Frussio, Magumadas, Mòdolo, Montresta, Sàgama, Sinnarìolo, Sune, Tinnura e Tresnuraghes.

Cantos seis traballende?

Semus duas operadoras: Gianfranca Piras e Maria Giovanna Serchisu. 

S'ente collaborende est?

Emmo, finas a como amus agatadu disponibilidade manna siat dae sos Comunos siat dae s’Unione de Comunos (chi ocannu passadu nos at finantziadu sa publicatzione de su materiale didàticu pro sas iscolas).

Ite traballu internu seis faghende?

Essende chi sos Comunos sunt medas, semus chirchende de fàghere traballos chi potzant andare bene pro totu sas biddas, pro pòdere achistare su tempus in sa mègius manera.

Ite traballu seis faghende (o ais fatu) in sas biddas?

Comente Isportellu subra-comunale amus aprontadu cursos de “alfabetizatzione” in limba sarda abertos a totus, chi ant dadu sa possibilidade a giòvanos meda de s’improntare a faeddare e a iscrìere in sardu. Amus organizadu unu cursu de formatzione pro insegnantes pro aprofundire sa didàtica de sa limba sarda. In Iscanu organizamus dae annos meda su cuncursu de poesia sarda (fatu totu in sardu, dae su bandu a sa premiatzione) e cunferèntzias culturales de ogni tipu.

Ocannu amus a coinvòlgere sos genitores in unu progetu regionale chi si narat “Bilinguismu Creschet”, chi lis at a dare sa possibilidade de faeddare cun un’esperta mondiale de bilinguismu (sa dot. Antonella Sorace). 

Ite ais fatu pro aumentare sa sensibilidade pro su sardu in sa bidda e in sos pitzinnos?

Su traballu de ocannu passadu l’amus fatu pensende a sos pitzinnos in manera particulare, e difatis amus preparadu materiale didàticu de dare a sas iscolas (libreddos, alfabetieres, ischedas…).

Su materiale promotzionale chi preparamus (locandinas, invitos, calendàrios, depliant) est fatu totu in limba sarda, e sa gente s’est abituende a lèghere in custa limba sena si nd’ispantare prus.

Amus creadu finas unu blog (http://ufitziulimbasarda-planargiamontiferru.blogspot.it/ ) in ue ponimus sas novas, e bidimus cun praghere chi est frecuentadu meda: si bi cullegat gente dae totu su mundu.

E in su mundu de su cumèrtziu, de sas butegas, cosa ais fatu pro sa visibilidade de su sardu?

S’ULS de Iscanu aiat preparadu, annos como, adesivos de dare a totu sas butegas e a sas atividades cummertziales. Dìamus chèrrere fàghere sa matessi cosa finas pro sos àteros Comunos, ma cun sos problemas econòmicos de custos tempos no ischimus si pro ocannu si bi l’at a fàghere.

E cun sa Crèsia?

A nàrrere sa veridade, finas a como cun sa crèsia no est capitadu de bi collaborare. Isperamus pro unu cras.

E cun s'Iscola?

Pro s’iscola, comente amus naradu, amus aprontadu materiale didàticu de tantos tipos (libreddos, ischedas, alfabetieres de apicare in su muru). Semus in cuntatu cun sa Dirigente de ambas Diretziones Didàticas, chi nos at dadu disponibilidade prena pro collaborare.

S’ùnica dificultade pràtica est chi ocannu sas oras sunt pagas meda, e no est fàtzile a imbàtere a fàghere totu.

E sa gente ite nde pessat?

Sas biddas chi tenent s’isportellu dae paritzos annos sunt prus sensìbiles a su tema de sa limba sarda, ma finas in ue s’isportellu est nàschidu dae pagu semus incomintzende a bìdere sos resurtados. B’at galu traballu meda de fàghere, màssimu cun sos pitzinnos e cun sos giòvanos chi tenent su disìgiu de connòschere mègius sa limba issoro.

 

 

BIOGRAFIAS

 

Gianfranca Piras:

Làurea in Matèrias Literàrias. Master in “Tradutzione e comunicatzione in limba sarda”. Docente in sos cursos de “Ortografia de sa limba sarda e laboratòriu de tradutzione” fatos pro sas Provìntzias de Aristanis, Nùgoro, Tàtari e Olbia e pro paritzos Comunos de Sardigna.

Publicatziones:

-       L’italiano giuridico-amministrativo nella Sardegna dell’Ottocento (Condaghes, Casteddu, 2001);

-       A b’enis, ajò? – Mini decalogo bilingue per tornare all’uso del sardo in tutti i contesti della vita sociale (Grafiche Editoriali Solinas, Nùgoro, 2003);

-       Comente s’iscriet su sardu? Règulas de base de sa Limba Sarda Comuna In Fainas pro s’impreu de su sardu in s’Amministratzione Pùblica (Tipografia Ghilarzese, Bilartzi, 2009);

-       Pro imparare 1 e 2 (grammàtica e esertzìtzios de limba sarda (Tipografia Ghilarzese, Bilartzi, 2012).

 

Maria Giovanna Serchisu:

Làurea in Lìteras Modernas. Cursu de Linguìstica Sarda. Docente in cursos de formatzione de limba sarda.

Publicatziones:

-       Il lessico della panificazione. Inchiesta linguistica a Scano Montiferro. (Grafiche Editoriali Solinas, Nùgoro, 2012);

-       A b’enis, ajò? – Mini decalogo bilingue per tornare all’uso del sardo in tutti i contesti della vita sociale (Grafiche Editoriali Solinas, Nùgoro, 2003);

-       Il sapore della memoria e Sa “furredda” de Montiferru (a cura de sa sotziedade Emeron s.a.s., 2000).



#Diegu Corràine

» in segus