bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: INTERVISTAS
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

INTERVISTAS


19/10/2010

Su movimentu natzionale, pro una Còrsica lìbera

INTERVISTA A JEAN GUY TALAMONI, DE CORSICA LIBERA

Unu de sos protagonistas de sas ùrtimas eletziones regionales frantzesas, Corsica Libera, est unu movimentu natzionalista nàschidu s’1 de freàrgiu de su 2009 in Corte dae s’unione de Corsica Nazione Indipendente, Rinnovu, ANC-PSI e Strada Diritta. Corsica Libera est in favore de s’indipendèntzia de sa Còrsica tràmite unu protzessu de autodeterminatzione, ma no escludet perunu mèdiu chi cunsentat evolutziones istitutzionales transitòrias.
De CL, nde faeddamus cun Ghjuvan Guidu Talamoni, ànima de su movimentu.


Pro more de ite, pro sa prima bia, b’at àpidu custu èsitu importante pro sos natzionalistas?
Sos Corsicanos como sunt a tretu de cumprèndere ite est capitende in su paisu issoro: ispodestamentu fondiàriu, decorsizatzione de sos impiegos, declinu de sa limba… De su restu, si sunt abbigiados chi totu su chi est istadu propostu de innovativu, mescamente in s’Assemblea de sa Corsica, l’at propostu su movimentu natzionale… Totu custu at giogadu unu parte importante in sas ùrtimas eletziones. E de seguru cun su 36% de sos sufràgios, nudda at èssere che a in antis. Parigi a t a dèvere tènnere contu de custa situazione noa.

Li paret possibile a formare unu movimentu natzionale prus mannu, chi siat capatzu de aunire, sena cantzellare sas organizatziones presentes?
Est su chi dae parte nostra semus proponende, una Corsica Lìbera. Est craru chi nois non semus pro un partidu ùnicu de sos natzionalistas. A unu chirru, ca totu sas optziones  devent tènnere sa visibilidade issoro, mescamente s’optzione indipendentista chi est sa nostra, e a s’àteru chirru ca su partidu ùnicu prefigurat un modellu de sotziedade  chi est evidente chi non nos cumbenit. Però pessamus chi tocat a chircare una coerèntzia globale de su movimentu natzionale rispetende però s’identidade de cadaunu, tràmite un’ispatziu de diàlogu, de riflessione e de atzione.

Cales diant pòdere èssere sos puntos comunos a su Movimentu unitàriu?
Sas ideas comunas a totu sos natzionalistas sunt medas e importantes: defensa de sa terra, corsizatzione de sos impiegos, defensa de sa limba e de sa cultura corsicana, evolutzione istitutzionale, defensa de sos presoneris polìticos.

Ite ais fatu in sos annos colados pro sa crèschida de sa cussèntzia natzionale?
Custos ùrtimos annos amus difèndidu sas propostas nostras in totu sos campos. Nos semus opostos a sos dannos chi minetzaiant sa Còrsica, mescamente su PADDUC famadu, unu pranu de isvilupu chi teniat sa finalidade  assugetare sa terra nostra a interessos istràngios. Ma Corsica Libera at finas issa suncordadu unu pranu globale de isvilupu tituladu “Corsica 21” (in riferimentu a s’«agenda 21» e a su cuntzetu de isvilupu duraturu). Custu progetu chi podet èssere consultadu in su situ internet “corsica21.com”, tratat de totu sos argumentos chi interessant sa vida de sos Corsicanos, e custu abbarrende fideles a sas ideas fundamentales chi sunt sas nostras dae semper.

Ite pessades de fàghere in s’Assemblea de Còrsica e cun chie?
S’Assemblea est unu campu de luta in mesu a àteros. S’intentu nostru est de formulare e difendere sas propostas nostras, de nos oponnère a sas manovras de sos chi traighent sos interessos corsos. Si amus cumintzadu unu passu nou in su diàlogu, de sa matessi natura de su protzessu de Matignon abertu una deghina de annos a como dae Lionel Jospin, amus a partetzipare cun sa matessi fide. Ma diat tocare chi Parigi leet atu de sa situatzione noa, essida dae sas urnas, e chi detzidat de segare cun sa polìtica de s’indiferèntzia e de sa repressione chi at praticadu finas a como in su paisu nostru.

Cale est istada sa reatzione de sos “frantzesos” a s’èsitu bostru?
Pro como, sas reaziones pariginas ant mustradu prus chi no àteru ispantu. Carchi mese a como, su presidente de sa Repùblica frantzesa aiat naradu chi sos natzionalistas «non sunt prus in su mesu de su giogu». Oe, prus de in antis, s’abbìgiat chi sunt una fortza importante intro de su paisàgiu polìticu. L’abbarrat petzi de nde tirare sas cunseguèntzias. Sos dirigentes pariginos si nde devent fàghere una resone e si cumbìnchere chi non si podent liberare de su problema chi lis ponet sa Còrsica ponende·nche sa gente in galera.

Ite bos diferèntziat e aunit cun Femu a Corsica?
Su chi nos aunit est importante: sa defensa de sa limba, de sa cultura, de su patrimòniu de sos Corsicanos, sa voluntade de cambiare sas istitutziones… Su chi nos diferèntziat est, a unu chirru, chi nois semus indipendentistas e issos sunt autonomistas e, a s’àteru, chi issos cundennant sa clandestinidade. Pro su chi nos pertocat, non cundennamus e no amus a cundennare mai sos chi si leant totu sos arriscos pro difèndere su pòpulu corsicanu, sos chi pagant su preju de sa libertade e a bias de sa vida.

Possìbile at a èssere un’alliàntzia cun sa sinistra frantzesa in Còrsica?
S’obietivu pro nois no est su de nos alliare cun sa dereta o sa manca frantzesa. Su chi tenimus a cumone cun sa manca, est chi finas nois tenimus a coro sa chistione sotziale. Ma sas soluziones chi damus pro custu problema sunt meda diferentes dae sas de sos partidos frantzesos, ca custos non cherent segare cun sa dipendèntzia. Pro nois, imbetzes, s’obietivu est de fraigare un’istadu. Però semus prontos a discutere cun totu sos elèghidos de sa Còrsica chi sun chirchende su bene de su pòpulu nostru, chi siant de manca o de dereta. A s’època de su protzessu de Matignon de Lionel Jospin, semus arribbados a unu acordu firmadu dae 44 elèghidos subra de 51 chi cumponiant s’Assemblea de sa Còrsica. B’aiat elèghidos de dereta, elèghidos de manca e natzionalistas. Semus istados meda a curtzu a nch’essire dae sa crisi, ma Lionel Jospin aiat pèrdidu in sas eletziones presidentziales e custu at firmadu su protzessu. Però, tocat a nàrrere chi petzi in custa manera si podet agatare una solutzione polìtica a su problema corsicanu in su tempus venidore. Oe sa botza est in su campu de Parigi…

Pregontas de Diegu Corràine

[dae EJA, martzu 2010]

#Sarvadore Serra

» in segus