bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: INTERVISTAS
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

INTERVISTAS


19/10/2010

Sos deretos colletivos, oe

INTERVISTA A AURELI ARGEMÍ, PRESIDENTE DE SU  CIEMEN

Faeddamus de sos resurtados e de sas prospetivas de su Forum pro sos Deretos de sos Pòpulos de Girona (23-26/4/2001) cun Aureli Argemí, presidente de su CIEMEN de Bartzellona, chi est istadu impulsore de su Forum e est promotore de sa Rete Mundiale pro sos Deretos Colletivos de sos Pòpulos.

Comente semus arribbados a sa Rete mundiale de sos deretos colletivos de sos populos?
Unu primu passu, dae meda, l’aiant fatu in su 1989, cando sa Cunferèntzia de sas Natziones sena Istadu de Europa (CONSEU) at aprovadu una “Decraratzione Universale subra de sos Deretos Colletivos de sos Pòpulos”, iscrita dae espertos de totu su mundu, invitados dae su Tzentru Internatzionale Escarré pro sas Minorias Etnicas e sas Natziones (CIEMEN). Sos argumentos de custa Decraratzione si sunt ispartos in ambientes medas ma at fatu unu brincu importante cando su tema de sos deretos colletivos est intradu a fàghere parte de sa dinàmica de su Forum Sotziale Mundiale (FSM), est a nàrrere de sa manifestatzione prus manna de sa sotziedade tzivile chi est in favore de un’àteru mundu possìbile. S’assuntzione prena de su tema s’est verificada in s’editzione de su FSM fata in Belem do Parà (Brasile) in su 2009. Dae custu eventu sunt bènnidas duas cuncrusiones:
1) chi sos deretos colletivos de sos pòpulos sunt gasi importantes pro cumprèndere e isvilupare sos deretos umanos chi dae custu mamentu ant a devènnere unu puntu essentziale de s’agenda de su FSM;
2) chi custos deretos ant a èssere aprofundidos cun sa collaboratzione de totu sos pòpulos de su mundu, cun sa creatzione de una rete ispetzializada. Su CIEMEN, cun sede in Bartzellona, entidade chi est a s’orìgine de sa Decraratzione tzitada e chi est devènnidu s’entidade prus determinante pro nche fàghere intrare su tema de sos deretos colletivos in intro de su FSM, s’est ofertu de creare custa rete paris cun rapresentantes de sos pòpulos sena istadu. In un’addòviu internatzionale tzelebradu dae su 23 a su 26 de abrile de su 2010, in Girona (Catalugna), subra de s’argumentu, sos partetzipantes bènnidos dae paisos diferentes ant cunfidadu a su CIEMEN s’organizatzione de sa Rete.

Cales sunt sas ideas fundamentales?
Non benit bene a rispetare de su totu sos deretos umanos individuales sena chi siant rispetados sos deretos umanos colletivos. Su raportu dialeticu intre sas duas dimensiones de sos deretos umanos est fundamentale pro definire, sena esclùdere nudda, su chi est sa dignidade de cada pessone e su chi est sa dinnidade de cada pòpulu. Su rispetu de sa dinnidade de sos pòpulos est ligadu a su reconnoschimentu de sos pòpulos de su mundu, e oe medas de custos sunt galu emarginados.

Chie faghet parte de sa Rete?
Sa Rete est aberta a totu sas organizatziones chi traballant pro sos deretos colletivos. Sigomente su tema est galu discùtidu a livellos diferentes, damus una preferéntzia a sas organizatziones chi tenent oramai sas ideas craras subra de su sinnificadu suo e chi currispondent in manera generale a sos pòpulos galu emarginados, est a nàrrere privos de su reconnoschimentu de custos deretos.

Cale est su programma de sa Rete como?
• costitutzione de una organizatzione legale, sighende s’ischema de un’assòtziu culturale: assemblea generale de sos sòtzios (assòtzios, sindicados, movimentos polìticos, etc.), diretzione elèghida, segretariadu e grupos de traballu.
• tempus pro sa formatzione de s’organizatzione: un’annu (contende dae su 1 de maju 2010). In fines: cunvocare sos membros de s’organizatzione pro costituire s’assemblea generale e nominare sa diretzione e sos grupos de traballu.
• pedire s’intrada a su Cussìgiu internatzionale de su FSM.
• partetzipare a su protzessu de discussione internatzionale subra de sa crisi de sas tzivilidades e de sos paradigmas alternativos in su cuntestu de su FSM.
• organizatzione de unu ispàtziu pro sos deretos colletivos de sos pòpulos in sa sessione de su FSM 2011 in Dakar.

Pregontas de Gianfranco Pinna

[dae EJA, maju 2010]

#Sarvadore Serra

» in segus