bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

17/10/2016

DIE DE SA LIMBA SARDA E DE SAS ÀTERAS LIMBAS DE SARDIGNA, 2016

in Santa Cristina, su 15-10-2016, Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna

Su 15-10-2016, in Santa Cristina de Paulle, b'at àpidu bator oras de cunfrontu lìberu (dae sas 4 de merie a sas 8 de sero) e de profetu cun espertos, operadores linguìsticos e rapresentantes de entidades culturales sardas e de àteras limbas de Sardigna (aligheresu, gadduresu, tabarchinu, tataresu), in contu de LEGE 26/97.

Totu custu in ocasione de sos 19 annos dae s'intrada in vigore sua su 15/10/97. Nd'ant faeddadu cun craresa e cun ideas propositivas, Diegu Corràine, Antoni Nàtziu Garau, Micheli Pinna, Frantziscu Cheratzu, Isabella Tore, Carla Valentino, Antoni Canalis, su cussigeri regionale Paule Zedda, Veronica Atzei, e àteros chi ant imbiadu s'interventu issoro in lìtera, impeigados a èssere presentes dae chistiones de salude o familiares: Màuru Maxia, Nicolo Capriata, Màriu Carboni, Fàbiu Solinas, Oreste Pili.


Moderadore de gabbale de custa DIE DE SA LIMBA SARDA E DE ATERAS LIMBAS DE SARDIGNA est istadu Bustianu Pilosu.


A s'Assemblea at imbiadu unu saludu propositivu finas s'Assessora de sa Cultura Ras, Claudia Firino, chi no at pòdidu leare parte a sa "mesa tunda" de cunfrontu.


Su de sa DIE est istadu unu cuncàmbiu de ideas e propostas non de parte, in una assemblea de unas 50 pessones, chi at punnadu petzi a agatare sos puntos comunos de una visione "nostra" in contu de polìtica linguìstica, cun propostas sèrias pro fraigare tempus venidore e soberania linguìstica, comente resurtat in su documentu de cuncruida, firmadu dae 35 pessones.

Sa DIE no est un'apuntamentu nou pro sas limba de Sardigna, ca in sa dècada colada, l'aìamus gia festada, cada annu pro 5 annos, cun adòvios chi trataiant temas de polìtica linguìstica, organizados paris cun sa comunidade lingùistica gadduresa in Terranoa, pustis in Tàtari cun sos gadduresos, in S'alighera cun sos aligheresos, in Carloforte cun sos tabarchinos e in Tortoelie pro su sardu.

Tenimus s'isperu —antis, sa seguràntzia— de repìtere sa matessi esperièntzia, annoas in territòriu linguìsticu de una de sas àteras limbas de Sardigna.

A nos cunfrontare, in paghe e disponibilidade, a ascurtare e a propònnere faghet bene a totus, mescamente a sos chi istimant sas limbas nostras.


Custu su documentu assembleare:


Pro fraigare su tempus venidore


"CUSTA ASSEMBLEA DE SA LIMBA SARDA E DE SAS ATERAS LIMBAS DE SARDIGNA, cunfirmende custa Die de su 15 de Santugaine comente ocasione comuna de cunfrontu e proposta, cheret èssere puntu de riferimentu permanente pro PESSARE a su TEMPUS VENIDORE de sas LIMBAS NOSTRAS, cunditzionadas e fertas dae sa GLOBALIZATZIONE e dae sa ONNIPRESÈNTZIA de s’ITALIANU.

Torrat gràtzias pro su chi Entes comente sa RAS, sas Provìntzias, sas Comunas e Uniones de Comunas ant fatu finas a como, ma decrarat chi totu custu non bastat pro parare fronte a una situatzione linguìstica chi tirat a èssere semper prus negativa, a curtzu a s’assimilatzione linguìstica nostra.

Pro firmare custu destinu malu, tocat a colare dae s’esperimentalidade e ocasionalidade a sa normalidade de su sardu e de sas àteras limbas de Sardigna (aligheresu, gadduresu, tabarchinu, tataresu) in cada logu e impreu.

Pro custu pessamus chi bisonget una Lege noa de polìtica linguìstica chi ìntegret sas Leges chi nos pertocant (sa 26 e sa 482) e las superet pro assegurare sa normalidade de sas limbas nostras —in cunditzione de coufitzialidade cun s’italianu— in cada àmbitu e impreu, dae s’iscola a su territòriu, a sa sotziedade, a sos entes, a sa sanidade, a s’economia, a sa cultura, a su mundu de s’informatzione. Si b’at bisòngiu, finas integrende leges setoriales giai in elaboratzione, comente pro s’iscola o s’editoria.

Est craru chi, finas si sos organismos pùblicos ant a operare comente si tocat, cadaunu de nois at a fàghere sa parte sua cun su voluntariadu e initziativas privadas, pro integrare sas initziativas pùblicas o pro las controllare, cussigiare, currègere.

Pro custu, custa Assemblea, integrada finas cun àteros protagonistas de sa gherra pro s’ufitzialidade de sas limbas nostras, proponet una collaboratzione permanente de ideas e propostas cun sa RAS e sos àteros sugetos prepostos a sa polìtica linguìstica in favore de su sardu e de sas àteras limbas de Sardigna.

Santa Cristina, 15 de santugaine de su 2016


ASSEMBLEA DE SA LIMBA SARDA E DE SAS ATERAS LIMBAS DE SARDIGNA.


#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]