bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

18/04/2016

"SA VIDA CUADA" de Jubanne Piga, PRÈMIU "CASTEDDU DE SA FAE" 2015

Su 16 de abrile de su 2016, in Pasada, grandu tzerimònia de premiatzione a su romanzu in sardu.

Su Prèmiu “Casteddu de sa Fae” de Pasada, fundadu in su 1979 dae s'artista pasadinu Màuru Deledda (1927-1989), a pustis de 10 annos, torrat in possa cun unu binchidore nou: Giuanne Piga, nugoresu, poete e iscritore famadu, connotu e pretziadu in totu sa Sardigna. Est suo su romanzu “Sa vida cuada”, iscritu cunforma a sas normas de sa Lsc, chi at retzidu sa prèmiu dae sa Sotziedade Culturale Casteddu de sa Fae (SCCF), organizadora de custu cuncursu literàriu, in sa tzerimònia de premiatzione fata in Pasada su 16 de abrile, in su tzentru istòricu de sa bidda, in sa Domo de sa sas Damas, logu galanu e ammajadore e in tinu a su valore de su Prèmiu matessi.

Sa presentada l'at fata  su segretàriu de sa sotziedade Ànghelu Canu, chi at ammentadu s'importu de su prèmiu pro su sardu, pro Pasada e pro totu sa Sardigna. Pustis, a faeddatu Roberto Tola, sìndigu sardista, atentzionadu mannu a su mundu de sa cultura e de sa limba sarda, chi at propostu de fàghere in cada bidda de s'ìsula una die intrea dedicada a sa Sardigna, a manera de tènnere cada annu nessi 377 manifestatziones in favore de sa terra nostra.

S'onore de dare su prèmiu est tocada a su Presidente de sa SCCF, Diegu Corràine, chi, a pustis de àere ammentadu sas punnas de su prèmiu e s'importu chi tenet una norma linguìstica pro sa literadura, e a s'imbesse una literadura pro sa norma —caminende ambas duncas a manu tenta—, at presentadu s'òpera binchidora e su nùmene de s'autore.


E s'artista Mimmo Bove, chi at sighidu, animadu e organizadu su Prèmiu dae su cumintzu, at creadu su sìmbulu de su Prèmiu, in terracota cun basamentu in ogiastru, e l'at cunsinnadu a su premiadu J. Piga.

Jubanne Piga si annanghet duncas a s'Olimpu de sa Literadura Sarda, a sos autores chi ant leadu parte a su Prèmiu e chi ant fatu s'istòria de sa cultura sarda de sos ùrtimos 40 annos: Mialinu Pira, Benvenutu Lobina, Giuanne Frantziscu Pintore, Larentu Pusceddu, Giosepe Tirotto, Palmiru de Giovanni, Giuanne Càralu Tusceri, Gonàriu Carta Brocca e àteros.

Su romanzu, comente resurtat in sa retrocoberta de s'òpera, “cumintzat in su 1984 e agabbat in su 2006: bintiduos annos de amore e de bisos, ma finas de contos mai contados e de veridades mai naradas, de babbos e de mamas, de fìgios e de fìgias. Famìlias a craru e famìlias mustrencas. E si a bortas sas vidas cuadas s’intritzint cun sas vidas connotas, àteras bortas sas vidas disigiadas non sunt sas vidas bìvidas…”.

Pro s'ocasione, sa SCCF, comente organizadore e editore, at imprentadu petzi 100 còpias de proa (35 sunt giai istadas dadas). Ma, luego, a pustis de carchi curretzione e megioru, at a èssere publicada s'editzione definitiva, pro la presentare in Nùgoro, sa tzitade de su binchidore, e in totu sas àteras biddas de sa Sardigna.

Sos progetos imbenientes de su Casteddu de sa Fae sunt paritzos e de primore: —presentare dae inoghe a pagu tempus su bandu nou, pro s'ed. 2016, dedicada a sos Contos.
—pesare seminàrios de iscritura e de letura, pro animare a lèghere in sardu;
—organizare cunferèntzias de literadura sarda, tradutzione;
—acurtziare sos giòvanos a s'iscritura literària in sardu cun unu cuncursu o setzione riservada a issos.

Su bandu de su 2015 previdet finas un cuntributu a un'editore chi bortet e pùblichet s'òpera de Jubanne Piga in limba istràngia, diferente dae s'italiana.


#Ànghelu Canu

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]