bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

22/03/2016

Màuru Deledda

Fundadore in su 1979 de su Prèmiu Casteddu de sa Fae, Pasada

Màuru Deledda naschet in Pasada s'8 de martzu de su 1927.

A pustis de unos cantos annos colados in continente, pustis de sa segunda gherra, in cherta de traballu, in su 1955 cumintzat a traballare in su Bancu de Sardigna e, duncas, torrat a leare “sabores” e “fragos “ de s’Ìsula sua, chirchende e agatende sas raighinas de s’identidade natzionale sarda.

Annos a pustis, ammentende cussos annos, at a iscrìere: «Leo cussèntzia de èssere sardu e petzi pro casu italianu. Mi so torradu a apoderare de su tretu meu, cunsiderende·lu comente estensione culturale de sas raighinas meas. Ca apo cumpresu chi si nche las segas o las negas, nche perdes cale si siat puntu de riferimentu, e as a andare semper a fainu in sos ispàtzios culturales in ue as a imbàtere».

Ma giai in cussos annos, leat su filu de s’arte de pintare chi l’at a fàghere connòschere, cun èsitos positivos meda, in foras de sa bidda de Pasada, in sas tzitades mannas de Casteddu e de Tàtari.

In su 1962 connoschet a Giuanne Batista Columbu, tando ispetore de s’UNLA e responsàbile de su Tzentru de Cultura Populare de Bosa, chi organizat cunferèntzias e mustras de arte. Màuru s’interessat meda a sas atividades de su tzentru e collàborat cun GB Columbu, militante sardista de gabbale chi pustis at a èssere finas parlamentare de s’istadu italianu.

In su 1965 est candidadu indipendente de su Pci pro su Cussìgiu Regionale de sa Ras.

Sunt sos annos importantes de s’impinnu polìticu De M Deledda contra a sa militarizatzione de s’Ìsula e contra a s’isfrutamentu turìsticu de sas bellesas de Sardigna, praticadu in manera coloniale, dae foras, in sa Costa Ismeralda”, definida dae issu, in manera polèmica, Provìntzia de Agakan!

In su 1969 abbandonat su traballu in banca pro gastare totu su tempus e sa mente sua in s’arte de sa pintura, da su 1970 a su 1979 in Thiniscole, pustis in sa domo acontzada e torrada a nou in sos annos ’80, in localidade “Capoto”, in su sartu de Pasada. Domo de istare pro sa famìlia: sa mugere Nannina, duas fìgias e unu fìgiu. Ma addatada dae deretu a istùdiu artìsticu e “tzentru culturale” pro sos amigos suos e sos amigos de sa limba e de sa natzione sarda.

Totu s’òpera artìstica sua est dominada dae s’idea de sa liberatzione de sa natzione sarda, comente testimòniant in manera crara sas telas dedicadas a Gramsci e a Lussu.

In sos annos ’76-’78 est collaboradore de su mensile Sa Sardigna, fundadu dae Giuanne Frantziscu Pintore, in ue iscriet in favore de sa proposta de ufitzializare sa limba sarda, posta in pràtica cun su referendum promòvidu in su 1978 dae su Comitadu pro sa Limba Sarda, paris cun unos cantos intelletuales e polìcos sardos.

E pro mustrare chi sa limba sarda podet tènnere unu caminu nou de isvilupu modernu e ufitziale, finas in literadura, proponet, promoet e ponet in òpera, in su 1979, su Prèmiu de literadu sarda Casteddu de sa Fae, su casteddu medievale chi dòminat sa bidda de Pasada. Prèmiu chi at laureadu sos mègius iscritores e òperas narrativas sardas.

Màuru Deledda morit in Pasada su 9 de austu de su 1989.


#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]