bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

18/06/2014

ASSEMBLEA FUNDATIVA DE SU "CSU". IDEAS DIFERENTES, FINALIDADE COMUNA: SARDU UFITZIALE

Santajusta, 14-6-2014 / Prus de 120 presentes / Prus de 200 aderentes a su CSU

ASSEMBLEA ABERTA, CUNFRONTU LÌBERU

Sàbadu 14 de làmpadas coladu, in Santajusta, Aristanis, a sas 5 de merie, in sa sala de sa Comuna, b’at àpidu sa prima assemblea de su Cooordinamentu pro su Sardu Ufitziale, cun prus de 120 partetzipantes, pessones sìngulas e rapresentantes de assòtzios culturales.

Sunt istadas tres oras de cunfrontu e de propostas pro sighire in su caminu de s’ufitzializatzione rpena de su sardu. 

In parte de su comitadu organizadore, at faeddadu Pepe Coròngiu, pustis ant faeddadu Antoneddu Garau e Diegu Corràine. Ant craridu sas finalidades de su CSU e sos propòsitos de su moimentu linguìsticu: afortire sa polìtica linguìstica de sos ùrtimos guvernos sardos, cunfirmare s’impreu de sa norma linguìstica deliberada dae sa Ras in su 2006 (Lsc), ammaniare una lege noa de polìtica linguìstica chi cunsentat a su sardu s’ufitzialidade prena in su territòriu e in sa sotziedade.

Pustis ant leadu sa paràula Giuanne Luisu Istochinu, Massimeddu Cireddu, Monica Lampis, Manuela Ennas, Bustianu Pilosu, Mauru Piredda, “Lucido Sottile”, Roberto Ispanu, Sarvadore Sàrigu, Giuanne Piga, Vissente Migaleddu, Clara Farina, Gianfranca Piras.

Importantes sas propostas de articulare sas finalidades de su CSU in sos setores de su traballu (iscola, economia, produtzione) pro ampliare sa presèntzia moderna de su sardu in sa vida de cada die.


ÙRTIMOS 20 ANNOS: ANNOS FORTUNADOS PRO SA LIMBA SARDA

Sos ùrtimos 15/20 sunt annos fortunados pro sa limba sarda, ca, sende chi est minimadu su nùmeru de sos faeddadores e sa calidade de sa limba, pro neghe de su podere onnipresente de s’italianu, est crèschida sa cussèntzia generale de sos Sardos e sas ideas in contu de polìtica linguìstica.

Annos fortunados, ca in su mundu e mescamente in Europa est crèchida su cultura de sa diversidade linguìstica comente fundamentu de sa paghe de sas natziones, chi est culminada in sa Carta europea de sas limbas in su 1992, in Sardigna in sa lege 26/97 e in Itàlia in sa lege 482/99.

Annos fortunados, ca LSU e LSC (chi podimus finas cambiare, ampliare, afortire, comente cale si siat cosa), comente ant fatu àteras limbas, nos ant dadu sa posssibilidade de tènnere una norma iscrita unitària pro s’ufitzialidade, chi dat a totu sos Sardos sa pronùntzia issoro diferente e a totu sas paràulas de su Sardu de èssere ufitziales!

Annos fortunados, ca sa limba est essida a foras dae su territòriu de sos istùdios acadèmicos e dialetològicos e dae sa linguìstica colonianista, interessada a partzire su sardu e a lu reduire a unu destinu folclòricu e cunservativu, pro si traformare in limba moderna e chi punnat a s’ufitzialidade.

Annos fortunados, ca, si est beru chi sa limba est prus dèbile a cuntrontu de 30 annos a como, est finas beru chi sa cussèntzia pro sa limba est prus forte e crara, meda·meda.

Annos fortunados, ca in sos ùrtimos 15 annos, cun Master, cursos de limba etc. amus formadu chentinas de operadores e tècnicos de sa limba chi podente parare fronte a su traballu de sardizatzione linguìstica de sa sotziedade e de su territòriu.

SARDU UFITZIALE E NORMA ISCRITA UNITÀRIA

Sos presentes ant cunfirmadu sa voluntade chi su Sardu Ufitziale l’amus a tènnere cun sa presèntzia in cada àmbitu e impreu de una norma iscrita unitària chi lu garantat.

Sos Sardos cherent unidade e ufitzialidade pro su sardu. Petzi carchi maniacu localista e carchi mitòmane dischissiadu est traballende, in cale si siat manera, contra a custu disinnu.

Sa Ras devet assegurare a su sardu sa primatzia in sa polìtica sua, ca sa limba est s’elementu fundante de sa natzione nostra. Duncas no nche podet cantzellare sa polìtica pregressa nen su servìtziu limba sarda podet èssere misturadu cun àteros servìtzios, nen s’istandard iscritu Lsc podet èssere torradu a nudda. 

ADDÒVIU URGENTE CUN SAS CÀRRIGAS GUVERNATIVAS SARDAS E SOS RAPRESENTANTES DE SU PÒPULU SARDU IN SA RAS

Pro custu, su CSU pedit un’addòviu urgente a su Pesidente Pigliaru, a s’Assessora Firinu, a sa Cummissione Cultura e sa Cummissione Bilàntziu.

In su matessi tempus, su CSU est interessadu a atzetare sas dimandas de adesione de sos assòtzios…. e a andare in sos territòrios. Pro acurtziare sa gente a s’idea chi su sardu s’afortit faeddende·lu cada die, in famìlia e in sa bidda, in cale si siat manera, ma finas iscriende·lu cun sas règulas chi bi cherent, comente cada limba chi si cheret ufitziale.

Su CSU est sa risposta costrutiva a sas tendèntzias autosegregatzionistas e separatistas, chi bi sunt in intro de sos Sardos, comente bi sunt, a dolu mannu, finas in intro de àteras natziones. Però, est normale chi siat gosi, in democratzia.


Pro aderire a su CSU, incarca in unu de sos duos indiritzos in suta:


#Diegu Corràine


» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]