bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

07/08/2012

Bolìvia: lege noa chi reconnoschet sas 36 limbas indìgenas

Promulgada dae su guvernu de Evo Morales su 2 de austu

Su presidente de Bolìvia Evo Morales, su 2 de austu passadu at promulgadu sa Lege generale de polìticas linguìsticas, agualende totu sas limbas chi faeeddant in intro de su territòriu de s'Istadu. Sa lege noa s'at interessare de "agiuare, promòvere, fidùndere, isvilupare e regulare sos deretos linguìsticos individuales e colletivos" de totu sos abitantes de Bolìvia, a pàrrere de su ministru de Educatzione, Roberto Aguilar.

Sa lege noa at a garantire, pro sas limbas reconnotas, "polìticas pùblicas e òbbrigos istitutzionales pro s'impreu issoro".

Cunforma a sa lege, est garantidu su deretu de cada pessone a "s'identificare comente parte de una comunidade linguìstica, a impreare sa limba sua materna in forma orale e iscrita.

In pagas paràulas, dae como in antis, sa Costitutzione Polìtica de s'Istadu bolivarianu reconnoschet in manera ufitziale siat s'ispagnolu siat totu sas limbas de sas natziones indìgenas, 36 in tout. Sas limbas prus faeddadas sunt su quechua (28% de sa populatzione), s'aymara (18%) e su guaranì (1%). Cantidades prus minores de gente faeddant imbetzes: araona, baure, bésiro, canichana, cavineño, cayubaba, chácobo, chimán, ese ejja, guarasuawe, guarayu, itonama, leco, machajuyai-kallawaya, machineri, maropa, mojeño-trinitario, mojeño-ignaciano, moré, mosetén, movima, pacawara, puquina, sirionó, tacana, tapiete, toromona, uruchipaya, weenhayek, yaminawa, yuki, yuracaré y zamuco.

Custa lege àtuat una de sas promintas eletorales de su 2006 de Evo Morales, ma est finas una manera de dare prus importu a sas populatziones originàrias chi, mescamente in sos ùrtimos tempos, sunt contràrias a unas cantas polìticas guvernativas espansivas chi pertocant sos territòrios e sas siendas naturales de sas natziones originàrias.

Bida in su panorama globale, custa lege currispondet a sa tendèntzia positiva in ue sas comunidades natzionales e linguìsticas de su mundu gherrant pro sos deretos colletivos issoro, finas linguìsticos, contra a sa tendèntzia mundialista de los negare in favore de s'uniformatzione chi prèmiat s'inglesu mescamente. Podimus nàrrere chi sa preservatzione de sa diversidade linguìstica est una mustra de sa voluntade semper prus praticada de sarvare s'echilìbriu naturale de su praneta nostru.


#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]