bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

11/06/2012

Sa Catalugna est de sos primos paisos in Europa in sa gestione de su plurilinguismu

Lu narat su British Council

Dae un'istùdiu fatu dae su  British Council resurtat chi sa Catalugna est unu de sos mègius paisos in Europa in sa gestione de su plurilinguismu, e at tentu sa capatzidade de cambiare in una limba natzionale 'de facto' su catalanu petzi a pustis de trinta annos  dae su perìodu de minorizatzione. Lu narat Francesc Xavier Vila, professore de s'Universidade de Bartzellona, e responàbile  de s'istùdiu in Catalugna. Isse at postu finas in craru sa "crèschida de sa connoschèntzia de sas limbas èsteras". Sos paisos chi valorizant de prus sas limbas, narat,  sunt sos chi tenent limbas de livellu mèdiu, comente sa Danimarca o sos Països Bassos;  sos chi ant fatu prus pagu in favore de su plurilnguismu  sunt sos chi tenent  comente limba materna s'inglesu, comente est in su casu de su Rennu Unidu.
 
Pro otènnere una panoràmica de sa situatzione de sas limbas in 18 paisos europeos, s'istùdiu at cumparadu prus de 260 variàbiles relatzionadas cun s'importu  chi si dat a su multilinguismu in sos sistemas educativos, cumparende datos de 69 tzentros de formatzione professionale  e 65 universidades, e finas  de sas amministratziones pùblicas e de 484 impresas de 64 tzitades.
 
"Sa Catalugna est una de sas sotziedades prus in dae in antis  in sa gestione de su plurilinguismu", a pàrrere de Vila, chi at presentadu sos datos catalanos  in un'addòviu in  s'  Arts Santa Mònica de Barcelona in ue su resurtadu de s'istùdiu, cofinantziadu dae sa CE e dae su British Council cun s'idea  de promòvere sas pràticas bonas, l'at fatu connòschere finas in s'ufìtziu de s' Unione Europea  in Madrid. 
 
Vila at bantadu s'"abilidade" e lestresa de Catalugna in su recùperu de su catalanu  comente limba ufitziale de deretu e de fatu. "In una generatzione semus colados  dae una limba proibida  a una ufitziale de fatu", at naradu, ponende in craru chi custu l'at fatu sena pèrdere sa connoschèntzia de sa limba ufitziale de s'Istadu, s'ispagnolu. 
 
In custu protzessu at contivigiadu su modellu de immersione linguìstica  in sas iscolas, chi, a pàrrere suo, at funtzionadu bene meda tenende in contu s'arribbada  de 1,5 milliones de istràngios cun una variedade de limbas manna a beru, chi sunt istados inseridos in su sistema iscolàsticu, in ue sa limba veiculare est su catalanu e si imparat finas s'ispagnolu;  isse at finas  ammentadu sa parte importante chi tenent  sas àulas de acollida
 
Però, a bandas de custu,  sa Catalugna est finas creschende in sa connoschèntzia de sas limbas èsteras, cun s'inglesu, su frantzesu e su tedescu,  in custu òrdine, comente sas prus istudiadas. Su paisu, in càmbiu, est prus dèbile in su potentziamentu de sas limbas de sos immigrantes, e Vila narat chi sos curricula iscolàsticos non ponent in contu sos idiomas de sos alunnos acudidos chi connoschnet s'àrabu o su tzinesu. "Sa connoschèntzia de s'àrabu si diat dèvere agiùnghere  a su currículum de unu pitzinnu", at agiuntu
 
In mesu de sos puntos dèbiles de sa Catalugna, b'est sa pagu connoschèntzia  de su catalanu dae bandas de immigrantes medas o s'  istùdiu e connoschèntzia galu non bastantes de limbas èsteras chi non siant s'inglesu. In prus, faghent figura mala in custu istùdiu  sas impreas, ca non tenent unu registru de sas richesas linguìsticas  de sos traballadores issoro e non prèmiant sos funtzionàrios chi si formant  in àteras limbas; sena contare su cunsideru bassu o nullu chi tenent  de sas ofertas de formatzione de sa CE   in custu campu. 
 
Est dèbile meda finas sa presèntzia in sos mèdios de comunicatzione de limbas chi non siant su catalanu o s'ispagnolu. De fatu, Vila pedit a s'amministratzione mesuras pro agiuare s'intrada gratùita a sas televisiones èsteras. Vila narat chi  "a fàghere unu canale  de TV3 in inglesu diat costare tropu dinare" si si pessat a sa cantidade de televisiones in custa limba chi b'at in su mundu, e s'ampliamentu de canales èsteros diat permìtere finas sa prossimidade a àteras limbas, at agiuntu. 
 
In lìnias generales, s'istùdiu mustrat chi sos paisos cun limbas mèdias, chi tenent una demografia sìmile a sa de su catalanu, contivìgiant  su plurilinguismu, cando chi sos paisos che tenent s'inglesu comente limba ufitziale, comente su Rennu Unidu, sunt in s'ùrtimu postu pro su chi interessat sa connoschèntzia de sas limbas, mancari b'apat tzitades  chi sunt un'etzetzione comente Aberdeen, in Iscòtzia. Vila creet chi custa atitùdine de no agiuare  sa connoschèntzia de prus de una limba "lis at a fàghere dannu". 
 
Sos resurtados de custu traballu, chi si narat 'Limbas, richesa de Europa', l'ant a presentare in Bruxelles in su mese de martzu de su 2013, cun s'idea de dare a sa Cummissione Europea unu cuadru  de sa situatzione de sas limbas  in sos diferentes paisos,  pro orientare  sas polìticas  e sos agiudos in custu campu. 

#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]