28 de abrile de su 2012, Die de sa Natzione Sarda, Biblioteca Regionale de Casteddu, addòviu ammaniadu dae Pepe Coròngiu, responsàbile de s’Ufìtziu Regionale de sa Limba Sarda. In collegamentu skype dae Edinburgu, Antonella Sorace, de mama sarda e babbu italianu, bilìngue dae sa nàschida in italianu e in inglesu, mama de duos pitzinnos issos puru bilìngues, nos faeddat de sos profetos medas de su bilinguismu. E lu podet fàghere cun connoschimentu, ca, a contu de s’Universidade de Edimburgu, faghet istùdios subra de su cherveddu bilìngue, e est promotora e responsàbile de su progetu “Bilingualism Matters”, sintagma inglesu  chi cheret nàrrere siat “Argumentos de bilinguismu” siat “Su bilinguismu tenet importu”.

Antonella Sorace non perdet tempus, e deretu nos ammentat sos pregiudìtzios prus comunos in contu de bilinguismu: a istudiare duas limbas faghet cunfùndere sos pitzinnos, faghende istentare s’isvilupu cognitivu issoro; su bilinguismu est ùtile petzi si ambas limbas sunt ùtiles.

Non b’at faddina prus manna. A connòschere duas limbas, imbetzes, faghet petzi bene  a su cherveddu. Difatis, sos pitzinnos bilìngues notant in manera ispontànea comente funtzionat su limbàgiu (sonos, paràulas, frases); duncas, imparant mègius sas àteras limbas e imparant in antis a lèghere. Issos issèberant sa limba cunforma a sa pessone;  tando, ischint a primidiu chi sos àteros podent tènnere una prospetiva diferente. Ant prus flessibilidade mentale, ca devent semper esclùdere una limba cando nde faeddant un’àtera;  pro custu, tenent prus atentzione seletiva, èvitant sas distratziones, sunt bonos a monitorare su cumportamentu issoro, ischint a s’adatare a sas tareas noas.

Cale si siat cumbinatzione de limbas dat custos vantàgios. Finas si unu de sos idiomas interessados est una limba minoritària. Duncas, una limba minoritària est una possibilidade in prus pro fàghere crèschere sos pitzinnos bilìngues. Dae un’àteru puntu de vista, sos interventos polìticos non podent sarvare una limba si sos pitzinnos no l’imparant. Tando, agiunghimus nois, si podet nàrrere chi  sa limba minoritària agiuat sos pitzinnos e sos pitzinnos agiuant sa limba minoritària.

A custu puntu, Antonella Sorace nos faghet s’esempru de s’Iscòtzia. In custa Natzione b’est su gaèlicu comente limba minoritària. B’at iscolas cun su gaèlicu comente limba veiculare. Sa veicularidade tenet, comente efetu, su megioru de su status de sa limba e, duncas, prus cunfiàntzia in sa limba etotu. Su resurtadu didàticu est de sos mègius, ca sos pitzinnos chi istùdiant in custas iscolas,  non solu imparant su gaèlicu, ma imparant s’inglesu mègius  de sos àteros.

E in Sardigna, ite si podet fàghere? Tantu pro cumintzare, tocat a cambiare sas atitùdines cara a su bilinguismu, ispainende un’informatzione curreta. In custu nos podet agiuare “Bilingualism Matters”, ca est unu progetu pro agiuare totu sas castas de bilinguismu. Sigomente ant abertu giai filiales in Norvègia, Grètzia e Èbrides, e no istentant a nd’abèrrere una in Trento, non diat èssere malu a lu fàghere finas in Sardigna. In s’ìnteri, b’est s’idea de fàghere una cunventzione intre sa Regione Sarda e s’Universidade de Edimburgu pro su bilinguismu de sos pitzinnos.

A pustis de sa relata  de Antonella Sorace b’at àpidu, in sala,  interventos medas, de operadores linguìsticos e de babbos e mamas de famìlia, cadaunu faeddende de s’esperièntzia sua e faghende propostas pro su venidore. S’isperu est chi a beru, in Sardigna, custas ideas si difundant in totue e s’abèrgiat un’àndela manna de isvilupu pro sa limba sarda.