Bandera intervistas
Bandera in sa limba...<br />
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

29/04/2012

Su bilinguismu faghet bene a sos pitzinnos

L'ischiamus giai, ma Antonella Sorace nos l'at cunfirmadu in manera sientìfica

28 de abrile de su 2012, Die de sa Natzione Sarda, Biblioteca Regionale de Casteddu, addòviu ammaniadu dae Pepe Coròngiu, responsàbile de s’Ufìtziu Regionale de sa Limba Sarda. In collegamentu skype dae Edinburgu, Antonella Sorace, de mama sarda e babbu italianu, bilìngue dae sa nàschida in italianu e in inglesu, mama de duos pitzinnos issos puru bilìngues, nos faeddat de sos profetos medas de su bilinguismu. E lu podet fàghere cun connoschimentu, ca, a contu de s’Universidade de Edimburgu, faghet istùdios subra de su cherveddu bilìngue, e est promotora e responsàbile de su progetu “Bilingualism Matters”, sintagma inglesu  chi cheret nàrrere siat “Argumentos de bilinguismu” siat “Su bilinguismu tenet importu”.

Antonella Sorace non perdet tempus, e deretu nos ammentat sos pregiudìtzios prus comunos in contu de bilinguismu: a istudiare duas limbas faghet cunfùndere sos pitzinnos, faghende istentare s’isvilupu cognitivu issoro; su bilinguismu est ùtile petzi si ambas limbas sunt ùtiles.

Non b’at faddina prus manna. A connòschere duas limbas, imbetzes, faghet petzi bene  a su cherveddu. Difatis, sos pitzinnos bilìngues notant in manera ispontànea comente funtzionat su limbàgiu (sonos, paràulas, frases); duncas, imparant mègius sas àteras limbas e imparant in antis a lèghere. Issos issèberant sa limba cunforma a sa pessone;  tando, ischint a primidiu chi sos àteros podent tènnere una prospetiva diferente. Ant prus flessibilidade mentale, ca devent semper esclùdere una limba cando nde faeddant un’àtera;  pro custu, tenent prus atentzione seletiva, èvitant sas distratziones, sunt bonos a monitorare su cumportamentu issoro, ischint a s’adatare a sas tareas noas.

Cale si siat cumbinatzione de limbas dat custos vantàgios. Finas si unu de sos idiomas interessados est una limba minoritària. Duncas, una limba minoritària est una possibilidade in prus pro fàghere crèschere sos pitzinnos bilìngues. Dae un’àteru puntu de vista, sos interventos polìticos non podent sarvare una limba si sos pitzinnos no l’imparant. Tando, agiunghimus nois, si podet nàrrere chi  sa limba minoritària agiuat sos pitzinnos e sos pitzinnos agiuant sa limba minoritària.

A custu puntu, Antonella Sorace nos faghet s’esempru de s’Iscòtzia. In custa Natzione b’est su gaèlicu comente limba minoritària. B’at iscolas cun su gaèlicu comente limba veiculare. Sa veicularidade tenet, comente efetu, su megioru de su status de sa limba e, duncas, prus cunfiàntzia in sa limba etotu. Su resurtadu didàticu est de sos mègius, ca sos pitzinnos chi istùdiant in custas iscolas,  non solu imparant su gaèlicu, ma imparant s’inglesu mègius  de sos àteros.

E in Sardigna, ite si podet fàghere? Tantu pro cumintzare, tocat a cambiare sas atitùdines cara a su bilinguismu, ispainende un’informatzione curreta. In custu nos podet agiuare “Bilingualism Matters”, ca est unu progetu pro agiuare totu sas castas de bilinguismu. Sigomente ant abertu giai filiales in Norvègia, Grètzia e Èbrides, e no istentant a nd’abèrrere una in Trento, non diat èssere malu a lu fàghere finas in Sardigna. In s’ìnteri, b’est s’idea de fàghere una cunventzione intre sa Regione Sarda e s’Universidade de Edimburgu pro su bilinguismu de sos pitzinnos.

A pustis de sa relata  de Antonella Sorace b’at àpidu, in sala,  interventos medas, de operadores linguìsticos e de babbos e mamas de famìlia, cadaunu faeddende de s’esperièntzia sua e faghende propostas pro su venidore. S’isperu est chi a beru, in Sardigna, custas ideas si difundant in totue e s’abèrgiat un’àndela manna de isvilupu pro sa limba sarda.


#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

KOINÈ DIALEKTOS, "limba comuna"

de Diegu Corràine

Sa Limba sarda comuna o cale si siat àtera norma iscrita comuna (“koinḗ diálektos ‘limba comuna”, comente naraiant sos Gregos), non naschet pro trascrìere cada variedade locale, cun sos sonos tìpicos issoro (e duncas sos grafemas), ma pro ‘rapresen...  [sighit]

DEMOCRATZIA LINGUÌSTICA, LIMBAS E LIMBA SARDA

de Diegu Corràine

In contu de limbas e dialetos, podimus nàrrere chi bi podent èssere duas genias de “democratzia linguìstica”: a) una “esterna”, chi est su guvernu de sas limbas de su mundu (cun polìticas linguìsticas addatas), in ue cada limba tenet su dere...  [sighit]

"Die internatzionale de sa limba materna":
 limba mama VS limba materna, limba pròpia

de Diegu Corràine

Dae su 2000, semus tzelebrende, cada 21 de freàrgiu, sa "Die internatzionale de sa limba materna", proclamada dae s'Unesco, pro agiuare sa diversidade linguìstica e culturale e su multilinguismu. A dolu mannu, medas cunfundent su cuntzetu de "limba mama" cun su de "limba materna" e nar...  [sighit]



IRLANDA

Dades generalsPoblació: 6.299.115 h. (cens de 2011: 5.488.252 a la República d'Irlanda i 1.810.863 a Irlanda del Nord) Superfície: 84.412 km²Institucions: A la Rep. d'Irlanda, Govern i Oireachtas (Parlament) i a Irlanda del Nord, Govern i AssembleaCiutat...  [sighit]

Istandardizatzione de sa ortografia ebbia? Una trampa pro negare un'istandard de sa limba sarda

de Diegu Corràine

Cando faeddamus de "istandardizatzione linguìstica" semus arresonende de unu caminu chi su prus de sas limbas de oe ant sighidu o sighint pro istabilire una 'règula', unu 'modellu' iscritu comunu chi asseguret una cunvivèntzia echilibrada intre sa diferentziatzione naturale de s...  [sighit]

IN LIMBA SARDA, SAS ELETZIONES DE ANNOAS!

de Diegu Corràine

Eris, domìniga 27, in sa localidade De Formosa, a curtzu a Asunción, capitale de Paraguay, b'at àpidu eletziones locales. Pro cunsentire a sas populatziones locales chi faeddant limbas nativas una partetzipatzione prus manna, sas autoridades ant dispostu chi totu su materiale el...  [sighit]

REPETITA IUVANT: w sos dialetos, w sa limba sarda comuna

de Diegu Corràine

Mai comente in totu custos annos amus iscritu in sardu. E mai, comente in custos annos, amus iscritu in cada dialetu possìbile de cada bidda e logu. Sende chi tenimus una traditzione literària in ue sos iscritores NO ant iscritu in su limbàgiu locale issoro ma in una variedade s...  [sighit]