bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

30/03/2012

Fidele a sos printzìpios

Unu libru pro ammentare a Alfons Benedikter

In ocasione de su  primu annu dae sa morte de Alfons Benedikter (1918-2010), sa figura de custu grandu òmine polìticu, architetu de s’autonomia sudtirolesa, l’ant torrada a ammentare in una regorta de iscritos interessante, Den Grundsätzen treu geblieben. Alfons Benedikters Wirken für Südtirol im Spiegel der Erinnerung (Fidele a sos printzìpios. S’impinnu de Alfons Benedikter pro su Südtirol in sos ammentos de chie lu connoschiat).

Su volùmene, cuidadu dae Thomas Benedikter (su de tres de sos ses fìgios), collit cuntributos medas de pessones ligadas a Benedikter dae raportos polìticos, familiares o culturales. Sos autores sunt Alfons Benedikter, Hans Benedikter, Norbert Dall’Ò, Rosa Fran-zelin-Werth, Henriette Klier, Eva Klotz, Egon Kühebacher, Helene Oberrauch, Reinhard Olt, Peter Ortner, Konrad Palla, Giorgio Pasquali, Gennaro Pellegrini, Oskar Peterlini, Josef Rampold, Martin Schweiggl, Adolf Spitaler, Martha Stocker, Heinz-Siegfried Strelow, Peppi Tischler, Paolo Tonelli e Friedl Volgger. 

B’at finas un’intervista cun Benedikter fata dae Georg Schedereit e Helmut Lechthaler.

Sos cuntributos sunt totus in tedescu francu sos tres firmados dae italianos. 

Si notant mescamente sos de Heinz-Siegfried Strelow, chi marcat sa sensibilidade ecologista de Benedikter, e sos dedicados a sa mugere Waltraud Noldin, fìgia de Josef Noldin, s’avogadu eròicu de Salorno chi aiat organizadu sas iscolas clandestinas tedescas durante sa ditadura fascista. A propòsitu de custa figura importante a beru, a dolu mannu disconnota in Itàlia, Thomas Benedikter at cuidadu su libru Josef Noldin. Ich will nicht Gnade, sondern Recht (Athesia, 1999). 

Cumponente de unos cantos organismos amministrativos locales, figura tzentrale de su Südtiroler Volkspartei (SVP) e pustis fundadore de s’Union für Südtirol, Alfons fiat un’ òmine cumpetente e determinadu, lùghidu e passionale in su matessi tempus. Si oe s’autonomia sudtirolesa est unu modellu chi s’istùdiat in totu su mundu, si Bozen istràngiat unu de sos istitutos ispetzializados prus valorosos chi tratant custos temas, devimus torrare gràtzias finas a custu visionàriu mentifine.

[dae EJA, 9, 2012]

#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]