bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

16/02/2012

Sa limba mea sonat su rock

S'ùrtimu libru de Marco Stolfo

Marco Stolfo est unu giornalista, sagista e operadore culturale, s’est laureadu in Sièntzias polìticas e est dutore de chirca in istòria de su federalismu e de s’unidade europea.  Tutela de sas  minorias, polìticas linguìsticas, migratziones, mùsica e interculturalidade sunt sos campos printzipales de s’atividade sua professionale e de istùdiu. Subra de custos argumentos at iscritu artìculos, istùdios e monografias. Pagos annos a como s’est interessadu de ràdiu e de mùsica de sos pòpulos in Friuli e in Europa.
Una de sas manifestatziones prus interessantes de resistèntzia e vitalidade culturale de sas minorias linguìsticas e de sas natziones sena Istadu est costituida dae sa produtzione musicale in sa limba pròpia. Custu balet pro su Friuli comente pro totu una sèrie de àteras realidades de Europa. 

Su libru de Marco Stolfo, “La mê lenghe e sune il rock (e no dome chel). Friûl, Europe”, proponet un’esploratzione aprofundida e orgànica, dae s’agabbu de sos annos sessanta finas a oe, de sa realidade friulana, e la ligat e la cunfontat cun sas  chi si sunt isvilupadas in aterue. 

A costàgiu de su Friuli chi cantat e sonat in friulanu, islovenu e tedescu, su volùmene presentat una panoràmica rica de limbas, sonos, ritmos e artistas, dae s’Otzitània a sa Sardigna, dae su Paisu Bascu a sa Còrsica, dae Galles e Iscòtzia a Frìsia e Paisos Catalanos, dae sas Astùrias a sos Samis de su tzìrculu polare àrticu e a sos grecànicos e a sos albanesos de s’Itàlia meridionale. 

Totu cun unu mètodu multidissiplinare, chi includet mùsica, istòria, polìtica, sotziedade, deretos linguìsticos, literadura e tutela de sas minorias, e finas in sa base de una sèrie de intervistas cun mùsicos e espertos, in mesu de custos su brètone Alan Stivell, su bascu Fermin Muguruza, su catalanu Xavi Sarrià, su frisone Onno Falkena e una rapresentàntzia articulada de friulanos, islovenos, ladinos, otzitanos e albanesos, protagonistas de sa mesa tunda virtuale chi costituit sa setzione cunclusiva de su libru.

Unu traballu de chirca, documentatzione e divulgatzione, non de lèghere ebbia ma finas de ascurtare. Paris cun su volùmene, difatis, b’at  unu discu cumpatu cun un’issèberu de sa mùsica friulana prus noa e prus forte,  atastadas de cussa cantada in sardu, islovenu,otzitanu, tedescu, ladinu e albanesu e duas anteprimas, sos cantzos “Ionco di lanfur” e “La Maquina Infernala”, leados dae album noos de publicatzione imbeniente de sos friulanos Pantan e de sos  otzitanos Lou Seriol.

La mê lenghe e sune il rock (e no dome chel). Friûl, Europe est unu libru iscritu in friulanu e in italianu, acumpangiadu da unu discu cumpatu, cun 19 cantzos de sos cantantes o grupos de limbas diferentes contados in su libru.

Si cherides su libru, iscriide a aministrazion@ondefurlane.eu. Leghide finas www.ondefurlane.eu 

[dae Eja n. 8  2011]

 

#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]