bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

19/01/2012

Est mortu Txillardegi, iscritore e linguista bascu, unu de sos fundadores de ETA

Teniat 84 annos. Aiat imbentadu isse su nùmene Euskadi ta Askatasuna

José Luis Alvarez Enparantza, prus connotu cun su paranùmene de "Txillardegi", est mortu a 84 annos de edade in Donòstia (San Sebastian), su 14 de custu mese, in Paisu Bascu.
Nàschidu su 27 de cabudanni de su 1927, ingenieri e linguista, est istadu unu de sos fundadores de ETA e de Herri Batasuna (senadore in su 1978)e unu de sos teòricos prus famados e abbistos de su natzionalismu bascu modernu, paris cun Federico Krutwig Sagredo, autore de Vasconia, libru clàssicu de su natzionalismu bascu.

Comente iscritore, est cunsideradu su primi chi, cun s'opera Leturiaren Egunkari Ezkutua (Su diàriu cuadu de Leturia, 1957) at iscritu su primu romanzu modernu in euskera, ponende su fundamentu de sa narrativa basca noa

Fiat intradu in su 1957 in sa Academia Basca de sa Limba, Euskaltzaindia, e aiat agiuadu a dare forma a su euskera batua, forma unificada de su bascu, partzidu in dialetos medas.

Impresonadu prus de una bia e esiliadu durante s'època franchista, fiat istadu pròpiu Txillardegi a isseberare su nùmene de ETA (Euskadi e libertade).

Est istadu finas professore in s'Universidade basca.

Comente at naradu bene Xabier Kintana, segretàriu de Euskaltzaindia: "Isse at cambiadu in manera crara su sàmbene e sos sambenados cun s'elementu culturale e linguìsticu comente base natzionale basca. Aiat difesu s'idea chi chi est bascu chie connoschet sa lomba basca e assìmilat sa cultura basca, sende chi potzat èssere de aterue su sambenadu e s'orìgine". Txillardegi matessi, chi aiat imparadu su bascu a sos 20 annos de edade, est istadu una mustra contra a s'idea chi su euskera (limba preindoeuropea, tocat a l'ammentare) fiat malu a beru a imparare.

Pro chie l'at connotu, che a nois, est una pèrdida manna, in parte minimada dae su fatu chi sas ideas suas in contu de polìtica e de limba si sunt ispartzinadas in totue, finas foras de Euskadi, dende ideas a prus de una leva de giòvanos militantes natzionalistas.

Ammentamus finas chi Txillardegi fiat su babbu de Joseba Álvarez, dirigente de su natzionalismu bascu de sinistra, bènnidu a Sardigna prus de una bia pro presentare sa chistione basca. Interessante meda custa intervista a sa Nuova Sardegna: «La lingua e la cultura basca segni della nostra identità», 11.9.2006. 

#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]