bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

10/01/2012

Tempus de limbas e natziones

Intervista a Sergio Salvi, iscritore

Connoschimus a Sergio Salvi* a su nessi dae su 1973, cando su bonu de nois l'at connotu cun sa publicatzione de Le nazioni proibite, chi est istadu e est su libru de referèntzia pro chie s'interessat de natziones sena istadu. L'amus addoviadu de reghente e, cun isse, amus faeddadu de ite est cambiadu dae tando in sos movimentos e ideas. 

Nche sunt colados belle baranta annos dae sa publicatzione de su libru tuo "Le Nazioni Proibite". Ite est cambiadu dae tando?

Apo dedicadu su libru a sas natziones "proibidas", sena istadu, de s'Europa otzidentale. Ma sunt cambiadas cosas medas dae tando, mescamente in s'Europa orientale. Pro prima cosa, cando l'apo iscritu, in su 1973, esistiat s'Unione Soviètica, no esistiat galu s'Ucraina, sa Bieolorùssia, nen sa Lituània, sa Letonia, s'Estònia; no esistiat sa Croàtzia, sa Sèrbia, s'Islovènia, ma sa Jugoslavia; esistiat sa Tzecoslovachia e sos tzecos non fiant partzidos dae sos islovacos. Mi paret, duncas, chi siant capitadas cosas meda, finas si in s'Europa otzidentale non sunt nàschidos istados indipendentes noos. 

Ma carchi cosa est finas capitada! 

De seguru sa devolutzione in su Rennu Unidu at giutu a sa formatzione de su Parlamentu iscotzesu, a su cussìgiu gallesu etc. Si, pustis, pessamus a su Bèlgiu, bidimus chi in cue sunt faghende passos mannos meda: prus de un annu sena guvernu, sa separatzione intre sa zona de limba olandesa e sa zona de limba frantzesa paret a s'orizonte. 

Ma totu custu est istadu su resurtadu de s'isfaldamentu de sos istados-natziones o su frutu de sa fortza de sas natzionalidades  sìngulas?

Sa prima possibilidade diat pàrrere s'ùnicu caminu possìbile o giai praticadu. Difatis, istados medas sunt nàschidos pro more de sa debilesa de àteros istados.

Tando podimus narrere chi nois Sardos amus pèrdidu su trenu de s'Istòria, cando a sa fine de sa segunda gherra mundiale, in su '44, fiat nàschidu su Partidu Comunista de Sardigna, chi cheriat sa Repùblica sarda de sos operajos e de sos massajos. Tando, de seguru, no amus ischidu tirare profetu dae su mamentu de debilesa de s'istadu italianu.

De seguru. Sende gasi non si sunt mai costituidos in su territòriu de sa Repùblica italiana movimentos autonomistas fortes meda o indipendentistas, comente imbetzes est capitadu in Frantza, Ispagna e àteros logos.

E a tie, possìbile ti paret oe un'isfaldamentu de s'istadu italianu?

Pesso chi siat possìbile, ma improbàbile.

Ma, a bi nd'at movimentos in intro de s'istadu italianu chi podent atuare unu protzetu gosi?

Mah, pesso chi nono. In custu mamentu non so bidende movimentos chi diant pòdere praticare unu progetu de liberatzione natzionale, mannu, unitàriu, capatzu de resurtados reales. In Itàlia ant tentu un'agigu de fortza petzi sos tirolesos, sos baddeostanos e sos sitzilianos in s'època de su separatismu. Nudda de prus. 

Mancu in Sardigna?

In Sardigna faeddades e teorizades meda, ma non parides capatzos de unidade e mancu de fàghere batallas trasversales comente podet èssere sa de  otènnere unidade in sa limba iscrita e s'ufitzialidade prena sua in cada àmbitu e impreu in sa sotziedade e territòriu. Mi paret chi totus pòngiant sa chistione de sa limba in una positzione segundària, si non in s'ùrtima, in sa teoria e in sa pràtica de cada die. Custu mustrat totu sa debilesa de sos movimentos e sa pagu capatzidade de atuare unu protzetu beru/reale de liberatzione natzionale. 

Cales sunt, tando, pro tene, sas natziones in ue est crèschidu su sentimentu, sa progetualidade polìtica e, in fines, su movimentu?

Comente fia narende in antis, pesso chi su Bèlgiu siat  a curtzu meda a sa separatzione, chi a bisu meu at a arribbare a un'unione de su Bèlgiu de limba frantzesa cun sa Repùblica frantzesa, de su Bèlgiu de limba olandesa cun s'Olanda.

E in ateros logos, Catalugna o Còrsica, pro narrere?

In Catalugna, in intro de s'istadu ispagnolu, mi paret prus fàtzile chi b'apat cambiamentos mannos chi no in Corsica. In Frantza, si non càpitat carchi cosa manna, est prus difìtzile. 

Cale sunt sos fatores chi assegurant sa resessida de sos movimentos natzionales comente s'iscotzesu?

De seguru sa crisi de sos istados-natzione, mescamente de sos tzentralizados, pro una sèrie de resones polìticas, econòmicas e militares. Ma devimus finas cunsiderare s'afortimentu de sa cussèntzia natzionale, s'afortimentu e sa difusione de s'impreu de sa limba natzionale de cada unu, cun s'unidade organizativa chi nde derivat, a su mancu in sos puntos prus importantes e istratègicos. 

A trintasete annos dae "Le lingue tagliate", imbetzes, comente est sa situatzione de sas minorias in Itàlia? 

Est bona meda, podimus nàrrere, ca amus tentu sa Lege 482 de su 1999. Ma s'atuatzione sua est galu modesta e semper prus difìtzile. Ma sigomente s'atuatzione sua est matèria de sas provìntzias, custa lege at a èssere riformada sa die chi custos entes ant a èssere, comente ispero, abolidos. Ma ispero finas chi, s'in casu, non sìamus custrintos a  cumintzare torra pro atuare s'art. 6 de sa Costituzione, de tutela de sas minorias linguìsticas. 

Ite dias fàghere pro crèschere semper prus sa presèntzia e isvilupu de su sardu?

Dia fàghere leges e regulamentos ispetzìficos e craros. Si sa Sardigna tengerat poderes beros, bi diat èssere sa coufitzialidade prena e efetiva de sardu e italianu in totu su territòriu de s'ìsula.

In carchi logu, su movimentu natzionale at pessadu chi esseret giustu a impreare finas su cunfrontu armadu pro otènnere deretos natzionales e limba ufitziale. Ite nde pessas de sa fine annuntziada de sa gherra armada de ETA in Euskadi?

Mi paret chi sa gherra armada de ETA oramai no aeret cuncruidu meda o chi no esseret prus cumbeniosa e forte. Deo ispero chi siant gasi inteligentes in su tempus venidore, a su puntu de resessire a otennere reconoschimentos de importu dae parte de su guvernu ispagnolu. Chi in pràtica resessant a fàghere su chi at fatu s'IRA, in Irlanda, sende chi sunt colados belle bator annos, a dolu mannu, e paret chi non siat capitadu galu nudda. Però carchi cosa b'est e si sunt ponende in motu mecanismos chi podent giùghere finas a s'autodeterminatzione. Finas su casu de s'Iscòtzia est emblemàticu: dae pagu at torradu a otènnere su Parlamentu e, si ant a fàghere su referendum, at a resessire a èssere indipendente. Forsis custu, a bellu a bellu at a capitare finas in su Paisu bascu.

Tando est pro custu chi sos movimentos bascos e catalanos sunt gherrende pro modificare sa Costitutzione ispagnola a manera chi includat su su deretu a s'autodeterminatzione.

Eja, de seguru. In teoria si podet otènnere.

Ma ite at a capitare luego in su panorama de sas natzionalidades?

Francu sa nàschida galu noa de sos istados de Ucraina, Bielorùssia, Kazachistan, Letònia, Estònia, Lituània, Islovènia, Matzedònia e àteros; francu sa partzidura intre Tzèchia e Islovàchia, luego ant a cròmpere a fine duos casos: in antis su Bèlgiu, in ue chissai ite at a capitare luego, a pustis s'Iscòtzia in ue, cunforma a su referendum belle seguru, at a nàschere, sighende sas leges britànnicas, sa creatzione de un'istadu indipendente. 

Su fatu est chi issos tenent custu deretu iscritu in intro de sa prassi gurìdica issoro. Est pro custu chi bascos e catalanos sunt gherrende pro tènnere sa riforma de sa costituzione chi includat su deretu a s'autodeterminatzione...

De seguru.

Finas pro nois sardos, friulanos, ladinos diat  cumbènnere a operare politicamente a manera chi s'istadu italianu si decraret un'istadu plurinatzionale e non plurilìngue ebbia, gràtzias a sa Lege 482/99.

De seguru. Ma totu sos partidos diant nàrrere chi nono. Non nos illudamus. 

A propòsitu de sos libros tuos chi tratant de Unione Soviètica e de sa dissolutzione sua, chi at giutu a sa nàschida de istados noos, ite essidas at tentu sa voluntade de soverania de sas natziones prus minores?

Cunforma a sa costitutzione soviètica, b'aiat castas diferentes de autonomias: sas repùblicas sovièticas chi in fatu si sunt trasformadas in istados natzionales indipendentes, sas repùblicas autònomas, sas regiones natzionales autònomas e sos tzircundàrios natzionales. Su fatu istat chi est andada bene petzi a sas repùblicas sovièticas giai costituidas dae Lenin e dae Istalin! Sa Tartària non bi l'at fata, e mancu sa Tzetzènia!

E non b'at manera de cambiare?

O si càmbiat cun sas rivolutziones, cun sas rebbellias o si càmbiat rivolutzionende sa costituzione de sa Rùssia e de sa Federatzione russa, chi però est peorada ca dae tando a como nch'ant cantzelladu sos printzìpios natzionales, at artziadu sas gasi denominadas regiones a su matessi livellu de soverania chi tenent sas repùblicas autònomas.

In Tzina sos Uiguros e sos Tibetanos.

Ma no issos ebbia. B'at natzionalidades e movimentos in Tzina meridionale, chi finas issos sunt gherrende pro una forma de indipendèntzia. 

Pregontas de Diegu Corràine

cun sa collaboratzione de Antònia Fenu

---

SERGIO SALVI, nàschidu in  Firenze in su 1932, a pustis de s'èssere interessadu de poesia e de literadura, finas comente diretore de sa rivista "Il Bimestre", s'est dedicadu a s'istùdiu de sas natzionalidades e de sas limbas minoritàrias, mescamente de Europa. At iscritu libros meda dedicados a custos argumentos, su prus connotu Le nazioni proibite (1973), pustis Le lingue tagliate (1975), subra de sas minorias linguìsticas de s'istadu italianu, Patria e matria (1978), La disUnione Sovietica (1990),La mezzaluna con la stella rossa. Origini, storia e destino dell'Islam sovietico (1993),Tutte le Russie (1994), La Cecenia e i paesi del Caucaso del nord (1996).

[NOAS/Eja 7, santugaine-santandria 2011]


#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]