bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

07/10/2011

Sa Generalitat de Catalugna e Hollywood faghent un'acordu pro su dopiàgiu de sas pellìculas 

In su 2014, de bator projetziones, una at a èssere in catalanu.

Sa  Generalitat de Catalugna e s'indùstria nordamericana  de su tzìnema ant fatu un'acordu  chi faghet agabbare -a su nessi pro como - sa gherra nàschida  pro more de s'aprovatzione, in su mese de trìulas  de su  2010, de sa Lege de su  Tzìnema catalana, chi poniat s'òbligu, minetezende santziones, chi sas pellìculas dopiadas o sutatituladas chi essiant  in Catalugna tengerant su mesu  de sas còpias  in catalanu. A su chi at fatu ischire  su ministru de sa  cultura, Ferran Mascarell, gràtzias a custu acordu  in su 2014 una de cada bator projetziones at a èssere giai in catalanu  e su nùmeru de sos ispetadores, ch in su  2010 est istadu de 117.000, nch'at colare a sos 1,5 milliones ocannu chi benit.

Dae su mamentu  chi est cròmpidu a su guvernu presìdidu dae Artur Mas, Mascarell at postu in mesu de sas prioridades suas su de fàghere agabbare su cunflitu  chi aiat eredidadu  dae s'esecutivu tripartidu anteriore, cuncretamente dae su titulare  de sa cultura, su republicanu Joan Manuel Tresserras. Giai in antis de custa istade, Mascarell e su  nùmeru duos de su dipartimentu, su diretore de s' Istitutu de Indùstrias Culturales de Catalugna (ICIC), Fèlix Riera, aiant fatu ischire chi fiant cumintzadas  sas negotziatziones cun sos distribudores. Ambos duos, paris cun sos  rapresentantes de sa Federatzione de sos Distribudores de Tzìnema (Fedicine) e su Grèmiu de sos Imprendidores de Tzìnema de Catalugna, ant annuntziadu su cuntenutu de s'acordu.

In su 2012, at naradu Fèlix Riera, su mercadu  de su tzìnema in versione catalana -chi como tenet sa proportzione de su  3 pro chentu- at a artiare a s' 11 pro chentu, e si previdet  chi in su 2014 una de cada bator projetziones  at a èssere in catalanu. Su nùmeru  de sos ispetadores, chi  in su 2010 est istadu de 117.000, nch'at a colare a 1,5 milliones in su 2012, e dae 74 còpias s'at a colare a 625 ocannu chi benit. Pro su chi interessat  petzi su tzìnema  cummertziale nordamericanu, sa cuota catalana, de s'1 pro chentu, at a èssere de su 7 pro chentu  ocannu chi benit, e dae sas 4.300 projetziones  dopiadas in catalanu s'at a colare  a 55.000. Riera pessat chi su nùmeru  de salas in ue ant a projetare  pellìculas  dopiadas in catalanu  at a colare dae sas chimbe   o ses de como a chimbanta , e chi  s'at a duplicare sa mèdia atuale   de una chida de projetziones. Su preju -unu fatore determinante in tempos de crisi e segadas - non paret chi pòngiat a tìmere s'esecutivu catalanu. S'acordu  previdet una partida de 1,4 milliones de èuros de agiudos a sos distribudores pro su dopiàgiu, e finas pro sa promotzione, prus de duas bias  de sos 600.000 èuros de su 2010.

 


#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]