bandera infosar
Duda chi siant fogu sos isteddos, duda chi su sole si moat, duda chi sa veridade siat fàula, ma non dudes mai chi t'istimo (W. Shakespeare)
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

19/10/2010

Francescu Alfonsi: un’autonomista corsicanu (e birde) in su Parlamentu europeu

Intervista a François Alfonsi, deputadu europeu

Mancari sos giornales italianos l’apant dedicadu pagu a sas eletziones europeas de su 2009, esistit una novidade importante chi nemos at bogadu a campu, ma chi mèritat de leare in cunsideru. Intre sos membros noos de su Parlamentu europeu b’at finas un’autonomista corsicanu: si tratat de Francescu Alfonsi, chi est istadu elèghidu in sa lista Europe-Ecologie, ghiada dae Daniel Cohn-Bendit. Unu cunsensu mannu: sa lista at otentu su 16,28%, 3500 votos ebbia dae sos sotzialistas (16,48%).
A su contràriu de su chi càpitat in àteros paisos europeos (intre custos s’Itàlia), in Frantza ecologistas e regionalistas coòperant in manera istrinta dae annos meda: custa collaboratzione includet sa presentatzione de listas comunas in sas eletziones europeas. In prus tenent unu grupu a cumone in su Parlamentu de Istrasburgu, chi a pustis de custu èsitu eletorale reghente est coladu dae 43 a 53 deputados.
Ma torramus a Alfonsi, 56 annos, sìndigu de Osani, una bidda de sa Còrsica meridionale de 115 abitantes. Laureadu in ingenieria, traballat pro s’ADEME, un’istrutura pùbblica pro sa protetzione de s’ambiente. In prus Alfonsi faghet parte de su PNC (Partidu di a Nazione Corsa), su movimentu polìticu autonomista prus de importu rapresentadu in s’Assemblea regionale. Formadu dae europeistas cumbintos, su partidu isulanu collàborat in manera istrinta cun sos de sas àteras minorias presentes in Frantza (Alsatzianos, Bascos, Brètones, Catalanos, Flamingos e Otzitanos), aunidos in sa federazione Regions et Peuples Solidaires.
No est sa prima bia chi sa Còrsica esprimet unu parlamentare europeu: in su 1980 fiat istadu elèghidu Max Simeoni, figura tzentrale de s’autonomismu isulanu, e faghiat parte de su matessi movimentu polìticu de Alfonsi (tando UPC, Unione di u Populu Corsu).
Sa chi sighit est s’intervista nostra cun su deputadu nou corsicanu (e birde).


Cales ant a èssere sas primas initziativas suas comente parlamentare europeu?
Pro prima cosa apo a familiarizare cun su Parlamentu e apo a aderire a sos grupos de traballu subra de sos temas chi cunsìdero prus importantes: s’isvilupu regionale, sos problemas linguìsticos, sos temas chi pertocant sas ìsulas e su Mediterràneu in generale.
Pro mene sa cosa prus de importu est su fràigu de unu ligàmene beru intre sa Còrsica e s’Unione Europea. So cumbintu chi su venidore de su pòpulu corsicanu nche devat èssere inseridu in una dimensione europea.

Còrsica e Itàlia: est interessadu a afortire sos raportos polìticos e culturales chi las aunint?
Su fràigu de una identidade culturale corsicana non podet fàghere a mancu de ligàmenes sòlidos cun s’Itàlia, cumintzende dae sa bighina Sardigna.
Devimus totu cantos dare vida noa a sos ligàmenes nostros – polìticos, econòmicos, culturales – sena nch’ismentigare su prus importante, s’umanu. A custu propòsitu chèrgio fatzilitare sos cuntatos e sos iscàmbios, pro esempru potentziende sos cullegamentos logìsticos.

In sos ùrtimos annos sa cooperatzione intre sas minorias europeas e sos pòpulos indìgenos est semper prus istrinta: creet chi s’Europa siat una sede addata pro l’isvilupare galu de prus?
Cando unu pòpulu sena istadu, non reconnotu a livellu internatzionale, s’impinnat in una polìtica de cooperatzione, s’afirmat comente sugetu polìticu.
Su Parlamentu regionale suo no est petzi unu istrumentu amministrativu, ma devenit su rapresentante de unu pòpulu impinnadu in una polìtica de solidariedade cun àteros pòpulos. Duncas tocat a dare fortza a sas initziativas comunitàrias chi tirant in custa diretzione, finas ca sa cooperatzione detzentralizada de sas regiones si mustrat a s’ispissu vàlida.

In cale manera s’Europa podet agiuare sa solutzione de sos problemas corsicanos?
Agiuende·nos a nch’essire dae su cunfrontu istèrile cun sa Frantza, chi est s’ùrtimu istadu mannu europeu tzentralista. In Frantza esistit unu muru giacobinu in carchi manera sìmile a su muru de Berlinu, est a nàrrere una positzione totu anacronìstica chi impedit su reconnoschimentu de su pòpulu corsicanu e de sos deretos suos. A su contràriu de su chi càpitat in medas àteros istados – pessamus a s’Ispagna – in ue sa costitutzione reconnoschet autonomias ampras. S’Europa cunfirmat chi sa situatzione de sa Còrsica non si podet atzetare, e sa Frantza est custrinta a cunstatare chi sa sua est una positzione isulada. Deo creo chi s’Europa siat sa sede prus addata pro isvilupare unu diàlogu nou subra de su tempus venidore de sa Còrsica.  

Pregontas de Alessandro Michelucci

> situ web de su PNC: http://www.p-n-c.eu

[dae EJA, martzu 2010]

#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]