bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

04/03/2009

Leghimus in sardu: presentada de su romanzu "Sa pratza de su diamante"

In S'alighera su 14·3·2009 e in Tàtari su 16·3·2009

S'ULS de Ogiastra e su Progetu de rete "In sardu, sa limba nostra", cumintzant in custu mese una campagna pro favorire sa letura de libros in limba sarda: "Leghimus in sardu".
Duncas presentadas de libros de narrativa, poesia, istùdiu, chi mustrent sa vitalidade, espressividade e modernidade de sa limba nostra. In collaboratzione cun entes, assòtzios, librerias interessadas a dare visibilidade a su sardu in sos libros.

Sos primos duos addòvios sunt dedicados a presentare su romanzu "Sa pratza de su diamante" de sa catalana Mercè Rodoreda:
in S'Alighera su 14·3·2009, a sas h 18, in sa Biblioteca de s'Obra cultural, carrer Arduino 44/46. Ant a presentare s'òpera Diegu Corràine, Antoni Arca, Giagu Ledda (su tradutore de su libru presentadu), Elisabetta Dettori, Paolo Tilloca.
Collaboratzione de s'Obra Cultural.
–in Tàtari su 16·3·2009, a sas h 18 , in sa sala de sa Libreria Messaggerie sarde, p.tza Castello 11. Ant a presentare s'òpera Diegu Corràine, Antoni Arca, Giagu Ledda (su tradutore de su libru presentadu).
Collaboratzione de Libreria Messaggerie italiane
.........................................
Mercè Rodoreda (Bartzellona, 10 de santugaine de su 1908- Girona, 13 de abrile de su 1983) est de seguru s’iscritora catalana prus connota, Prèmiu de Onore de sas “Lletres Catalanes” de su 1980. Sas òperas suas sunt publicadas in prus de 27 limbas. A s’època de sa Gherra Tzivile Ispagnola, Rodoreda collàborat cun su Cumissariadu de propaganda de sa Generalitat. In su 1939 si nch’andat a Frantza, esiliada. Cumintzada sa Segunda Gherra Mundiale, moet a Isvìtzera, in ue, in Ginevra, iscriet s’òpera sua prus famada, La plaça del diamant (1962), su romanzu prus importante de sa narrativa catalana de pustis sa gherra.

A 100 annos dae sa nàschida de Mercè Rodoreda, sa publicatzione in limba sarda de La plaça del diamant est unu resurtadu imprtante ca faghet connòschere sa literadura catalano a sos Sardos e ca sa tradutzione de G. Ledda in Lsc mustrat su funtzione positiva chi tenet una norma de referèntzia in su presente e venidore de sa limba sarda. Amus a tènnere prus literadura in sardu e prus letores cantu prus libros ant a essire in Lsc. Cada letore s'at a addatare s'iscritura a su faeddu suo.

Su romanzu contat s’istòria de Colometa, una giòvana de su trighìngiu de Gràcia de Bartzellona. In mesu de su contu de s’istòria sua, podimus bìdere finas sa crònaca de sa tzitade de Bartzellona de sa gherra e a pustis de sa gherra. In definitiva, podimus lèghere un’òpera chi faeddat de sa memòria colletiva e individuale de sos Catalanos. Finas pro custu est pretziada meda in totu sos Paisos Catalanos.
Su de pòdere lèghere in sardu custa òpera de gabbale, est un’ocasione in prus pro connòschere mègius Bartzellona e su mundu catalanu, chi at tentu una parte manna in s’istòria de sos Sardos e de sa Sardigna.

#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]