bandera infosar
Duda chi siant fogu sos isteddos, duda chi su sole si moat, duda chi sa veridade siat fàula, ma non dudes mai chi t'istimo (W. Shakespeare)
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Promotzione e valorizatzione de sa cultura e de sa limba de sa Sardinna

Leze de sa Rezione Autònoma de sa Sardinna n. 26, 15·10·1997

Deretu a sa limba e Deretu de sas limbas
Su Cussizu Rezionale at aprovadu
Su Presidente de sa Zunta Rezionale
promulgat
sa leze chi sighit:

TÌTULU I

Printzìpios e Finalidades

Artìculu 1

Finalidades

1. Sa Rezione Autònoma de sa Sardinna leat s’identidade culturale de su pòpulu sardu comente bene primàriu de valorizare e promover e indivìduat in s’evolutzione sua e in sa crèschida sua su presupostu fundamentale de onzi interventu chi punnat a ativare su progressu personale e sotziale, sos protzessos de isvilupu econòmicu e de integratzione interna, s’edificatzione de un’Europa fundada subra de sas diversidades de sas culturas rezionales.

2. Cun custa finalidade assegurat, tutelat e valorizat s’espressione lìbera e diferente de sas identidades, de sos bisonzos, de sos limbazos e de sas produtziones culturales in Sardinna, cunforme a sos printzìpios ispiradores de s’Istatutu ispetziale.

Artìculu 2

Ozetu

1. Cunforme a sa leze presente sa Rezione leat comente benes fundamentales de valorizare sa limba sarda —reconnoschende·li sa matessi dinnidade de sa limba italiana— s’istòria, sas costumàntzias de bida e de traballu, sa produtzione literària iscrita e orale, s’espressione artìstica e musicale, sa chirca tècnica e sientìfica, su patrimòniu culturale de su pòpulu sardu e sa particularidade e orizinalidade sua, in sos aspetos materiales e ispirituales suos.

2. Sa Rezione cunsìderat custu impinnu parte integrante de s’atzione polìtica sua e lu cunformat a sos printzìpios de sa matessi dinnidade e de su pluralismu linguìsticu istabilidos dae sa Costitutzione e a sos chi sunt a sa base de sos atos internatzionales in matèria, e in particulare in sa Carta europea de sa limbas rezionales e minotàrias de su 5 de santandria de su 1992, e in sa Cunventzione cuadru europea pro sa tutela de sas minorias natzionales de su 1 de frearzu de su 1995.

3. Duncas, sa Rezione cunsìderat sa cultura de sa Sardinna, sa limba sarda e sa valorizatzione de sas articulatziones e persistèntzias suas, comente caràteres distintivos e istrumentos netzessàrios pro s’esertzìtziu de sas cumpetèntzias istatutàrias pròpias in matèria de benes culturales —comente museos, bibliotecas, antighidades e bellas artes— de ispetàculos pùblicos, ordinamentu de sos istùdios, architetura e urbanìstica, e finas de totu sas àteras atributziones pròpias o delegadas chi pertocant sa realizatzione cumpreta de s’autonomia de sa Sardinna.

4. Sa matessi valididade atribuida a sa cultura e a sa limba sarda est reconnota cun riferimentu a su territòriu interessadu, a sa cultura e a sa limba catalana de S’Alighera, a su tabarchinu de sas ìsulas de su Sulcis, a su dialetu tataresu e a su gadduresu.

Artìculu 3

Còmpitos de sa Rezione

1. Pro cromper a sas finalidades e a sos obietivos presentados in sos artìculos 1 e 2, sa Rezione Autònoma de sa Sardinna predisponet e realizat, finas cun sas istitutziones pùblicas e, s’in casu, cun suzetos privados, istrumentos operativos e de connoschèntzia adeguados e assegurat a sos tzitadinos sìngulos o organizados, semper e cando, in sas formas de leze, sos mèdios e sas cunditziones reales pro s’esplicatzione de sos limbazos de orìzine rispetivos.

2. In particulare, sa Rezione:

a) assegurat —regulende·nde sas istàntzias, sas finalidades e sos programas – sa partetzipatzione prus manna de sos entes locales, de sas fortzas sotziales, de s’iscola, de sos organismos culturales pùblicos e privados, a sa programatzione culturale rezionale;

b) predisponet e coòrdinat programas de interventu annuales e pluriennales relativos a atividades e initziativas culturales;

c) assegurat sa tutela e sa fruitzione —in particulare tràmite sa catalogatzione e sa cunservatzione— de su patrimòniu culturale rezionale;

d) promovet, valorizat e coòrdinat sos servìtzios addatos pro cromper a sas finalidades de sa leze presente e assegurat, a sa rete dae cussos formada, efitzèntzia, economitzidade e tempestividade;

e) programat sos obietivos zenerales chi cherent fatos e sas novedades tècnicas cunnessas, impreende pro custa finalidade finas sos istrumentos prevìdidos dae sa lezislatzione rezionale in vigore.

TÌTULU II

Istrumentos Operativos

Artìculu 4

Servìtzios de controllu, catalogatzione e cunservatzione de su patrimòniu culturale

1. Sa Rezione Autònoma de sa Sardinna, cunforme a sas normas fundamentales de riforma de s’aministratzione pùblica, istabilidas dae sa lezislatzione istatale, francu sos printzìpios istatutàrios, emanat lezes de setore apòsitas pro formare, finas cun riferimentu a sos bisonzos de riechilìbriu territoriale, una rete de servìtzios de controllu, catalogatzione, cunservatzione, tutela e fruitzione de su patrimòniu culturale rezionale.

2. Custas lezes de setore ant a dever, in particulare, previder e dissiplinare sos sistemas e sos organismos chi sighint, finas cunsiderende sas modalidades de seletzione de su personale prepostu a custos:

a) su sistema bibliotecàriu e documentàriu de sa Sardinna, costituidu:

1) dae totu sas bibliotecas, sos archìvios, sos tzentros de documentatzione, pùblicos e privados chi, in prus de sos còmpitos a cussos ligados, assegurant sa regorta orgànica de sa produtzione editoriale sarda e subra de sa Sardinna, sa cunservatzione, valorizatzione e fruitzione sua, finas cun s’azudu de sas tecnolozias noas;

2) dae sa regorta, catalogatzione e archiviatzione, in fotografia, diapositivas o micropellìculas, de sa documentatzione istòrica relativa a sa Sardinna, custoida in sos archìvios sardos, in sos de sas àteras reziones italianas e in sos de sos Istados èsteros, in particulare in s’àera mediterrànea;

3) dae sa regorta, sa catalogatzione e cunservatzione de sa documentatzione audiovisiva e de cantu produidu cun limbazos mass-mediales subra de sa Sardinna;

4) dae sa libreria de sa Rezione Autònoma de sa Sardinna, chi curat sa difusione, tràmite sa bèndida, de sas initziativas editoriales promòvidas dae s’Aministratzione Rezionale, chi pertocant s’atividade lezislativa e aministrativa de sa Rezione e sos atos de programatzione issoro, finas sas problemàticas de interessu zenerale pro sa Sardinna, inclùdidas cussas chi sunt ozetu de sa leze presente;

b) su sistema de sos museos e de sos monumentos de sa Sardinna chi:

1) curat sa valorizatzione, sa crèschida e sa fruitzione, difusas e coordinadas, de sos museos e de sas pinacotecas, de sos benes istòricos, archeolòzicos, antropolòzicos, artìsticos-architetònicos, paesazìsticos e ambientales, chi esistint in Sardinna e chi mèritant sa tutela e sa memòria colletiva, finas favorende sa nàschida de regortas espositivas noas;

2) promovet istùdios e chircas subra de sos tzentros istòricos de sa Sardinna, pro sa valorizatzione e tutela issoro;

c) su sistema de sas costumàntzias populares de sa Sardinna, collàborat cun s’Istitutu Superiore Rezionale Etnogràficu (ISRE), chi tenet funtziones ispetzìficas.

Artìculu 5

Osservatòriu Rezionale pro sa cultura e sa limba sarda

1.Pro cromper a sas finalidades prevìdidas dae sa leze presente, est costituidu dae s’Assessoradu rezionale de s’istrutzione pùblica, informatzione, benes culturales, ispetàculu e isport, s’Osservatòriu rezionale pro sa cultura e sa limba sarda, a pustis cramadu Osservatòriu.

2. S’Osservatòriu est òrganu consultivu de s’Assessoradu rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport e proponet inditos zenerales pro cromper a sos obietivos prevìdidos dae s’artìculu 1.

3. Dat finas su parrer subra de su Pranu de sos interventos prevìdidos dae s’artìculu 12, coma 1, e, onzi annu, valutatziones pròpias subra de s’atividade fata pro cromper a sos obietivos zai numenados.

4. S’Osservatòriu est presièdidu dae s’Assessore a s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport e est formadu dae:

a) chimbe istudiosos de sas dissiplinas inditadas dae s’artìculu 17, de balore reconnotu e cumprovadu in sa bida culturale sarda, nominados dae su Cussizu rezionale cun votu limitadu a tres;

b) unu rapresentante pro onzi Universidade de sa Sardinna, isseberadu dae sos Senados acadèmicos rispetivos;

c) su Capu Ufìtziu intre cussos chi, prepostos a sos òrganos de su Ministèriu pro sos benes culturales e ambientales chi tenent sa sede in Sardinna (Supraintendentes archeolòzicos, Supraintendentes pro sos benes ambientales, architetònicos, artìsticos e istòricos, Supraintendente archivìsticu) presiedit sa Cunferèntzia de sos Capos de Ufìtziu cunforme a s’artìculu 32 de su DPR de su 3 de nadale de su 1975, n.805;

d) su Supraintendente iscolàsticu pro sa Sardinna;

e) un’istudiosu de sas dissiplinas inditadas in s’artìculu 17, e de balore reconnotu e cumprovadu in sa bida culturale sarda, eletu dae onzi Cussizu provintziale;

f) unu rapresentante de sa Facultade Teolòzica Pontifìtzia de sa Sardinna, nominadu dae su collèziu de sos dotzentes;

g) su Presidente de s’Istitutu Rezionale de Chirca, Isperimentatzione e Atualizatzione Educativa (IRRSAE);

h) su Coordinadore zenerale de s’Istitutu Superiore Rezionale Etnogràficu (ISRE).

5. Sas funtziones de segretàriu de s’Osservatòriu sunt fatas dae unu funtzionàriu de s’Assessoradu rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport, de cualìfica non prus bassa de sa de oto.

Artìculu 6

Nòmina e durada de s’Osservatòriu

1. S’Osservatòriu est nominadu cun decretu de s’Assessore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport, a pustis de sa delìbera de sa Zunta rezionale.

2. S’incàrrigu de cussizeri rezionale o de cumponente de su Parlamentu natzionale e europeu no est cumpatìbile cun s’incàrrigu de membru de s’Osservatòriu.

3. Sos membros de s’Osservatòriu podent esser torrados a cunfirmare petzi una bia, si no est chi siant nominados in base a s’incàrrigu chi tenent. Si issos si dimitint, decadent o devenint incumpatìbiles, s’Assessore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport promovet sos atos pro sa sustitutzione, cunforme a sa protzedura prevìdida pro sa nòmina. Sos sustitutos abarrant in càrriga finas a s’iscadèntzia de s’Osservatòriu.

4. Sos membros eletivos de s’Osservatòriu decadent cando no intervenint, sena resones bàlidas, a prus de tres riuniones sighidas.

5. Si sos rapresentantes numenados in sas lìteras b) e f) de s’artìculu 5 non sunt desinnados intro de sessanta dies dae sa rechesta, s’Assessore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport protzedet, semper e cando, a sa nòmina de s’Osservatòriu e nd’istabilit s’insediamentu.

6. A sos membros de s’Osservatòriu, pro sa partetzipatzione a sa riunione, lis tocat unu zetone de presèntzia comente prevìdidu dae s’artìculu 1, coma 2, lìt. a) de sa leze rezionale de su 22 de làmpadas de su 1987, n. 27.

7. In sa prima aplicatzione de sa leze presente, s’Assesore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport providet a sa nòmina de s’Osservatòriu intro de noranta dies dae s’intrada in vigore de sa leze matessi.

Artìculu 7

Coordinamentu cun òrganos istatales

1. S’Assessore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport assegurat semper sa coerèntzia intre sas atividades de s’Aministratzione rezionale e cussas fatas in Sardinna dae sas Aministratziones istatales in sos àmbitos de cumpetèntzia rispetivos, finas tràmite sa promotzione de cunferèntzias mistas apòsitas.

Artìculu 8

Consultas locales pro sa cultura e sa limba de sos Sardos

1. Sas Comunas, finas assotziende·si, podent costituìre Consultas locales pro sa cultura e sa limba de sos Sardos, formadas dae pessones cumpetentes in matèria, cun s’incàrrigu de leare initziativas chi favorint sa connoschèntzia e sa valorizatzione de sa cultura e de sa limba sarda, finas in sas variedades locales issoro, podent fagher finas osservatziones e propostas a s’Assessoradu Rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport e presentare programas de atividades apòsitos.

2. S’Aministrazione rezionale at a dever previder, tràmite s’Osservatòriu, sos critèrios pro sa collaboratzione cun sas consultas locales.

TÌTULU III

Atziones e Interventos

Artìculu 9

Catàlogu zenerale de su patrimòniu culturale de sa Sardinna

1. S’Assessoradu rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport providet a istituire su catàlogu zenerale de su patrimòniu culturale de sa Sardinna, chi collit e documentat su cumplessu de sa produtzione artìsticu-culturale de sa rezione, organizadu cunforme a sas modalidades chi nde favorint sa consultatzione e s’imprèu detzentradu.

2. Cun custa finalidade s’Assessoradu zai numenadu proponet, servende·si de s’Osservatòriu —intro de un’annu dae s’intrada in vigore de sa leze presente— unu prozetu pro sa regorta e su coordinamentu de sos catàlagos e de sos archìvios, presentes in sos sistemas e in sos organismos prevìdidos in s’artìculu 4 e in sos istitutos, entes o suzetos semper e cando operantes in manera autònoma in sos àmbitos diferentes de riferimentu de sa leze presente.

Art.10

Tzensimentu de su repertòriu linguìsticu de sos Sardos

1. S’Aministrazione rezionale faghet su tzensimentu de su repertòriu linguìsticu de sos Sardos, cunforme a su prozetu chi at a dever previder:

a) s’istùdiu e sa rilevatzione in onzi comunidade sarda de su lèssicu impreadu in cue, finas in collaboratzione cun sas Consultas locales prevìdidas in s’artìculu 8;

b) s’informatizatzione;

c) sa publicatzione de sos resurtados de s’istùdiu, punnende a s’elaboratzione de sos ditzionàrios zenerales de sa limba sarda, e finas de s’atlante linguìsticu de sa Sardinna.

Art.11

Cunferèntzias annuales

1. S’Assessoradu rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport promovet cunferèntzias annuales subra de sa cultura e sa limba sardas, in ue leant parte sos entes locales, sas Universidades, sas istitutziones iscolàsticas, sas Supraintendèntzias e sos operadores culturales e iscolàsticos.

2. Sas cunferèntzias sunt finalizadas a assegurare su collegamentu intre sa rezione e sos suzetos chi òperant in su setore culturale, siat in fase de elaboratzione de sos interventos rezionales, siat in sede de atuatzione e de verìfica, finas a collire osservatziones e propostas chi ant a esser ozetu de esàmene e valutatzione dae parte de s’Osservatòriu.

Artìculu 12

Programatzione

1.Pro cromper a sas finalidades de sa leze presente sa Rezione elàborat, pustis intesu s’Osservatòriu, unu pranu triennale de interventos.

2. Su pranu triennale est aprovadu dae sa Zunta rezionale, a pustis de sa proposta de s’Assessore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport, pustis intesa sa Cumissione cunsiliare cumpetente, intro de su 30 de làmpadas de s’annu in antis de sa decurrèntzia sua.

3. Su pranu podet esser atualizadu e modificadu onzi annu, cunforme a sas protzeduras e a sos tèrmines prevìdidos dae su coma 2, pro afrontare bisonzos possìbiles.

4. Su pranu punnat a sa realizatzione de una difusione echilibrada in su territòriu rezionale de sas initziativas in favore de sa cultura e de sa limba de sos Sardos; favorit s’elaboratzione e s’atuatzione de prozetos e programas de isperimentatzione, finalizados a sos obietivos de sa leze presente; punnat a s’armonizatzione de sos interventos de polìtica culturale prevìdidos dae sa lezislatzione in vigore.

5. Su Pranu inditat sos àmbitos de interventu diferentes e artìculat in prozetos-obietivu sas initziativas pro s’atuatzione de su chi est istabilidu dae s’artìculu 3 de sa leze presente.

Custu cuntenet:

a) sos indiritzos programàticos zenerales de sos àmbitos de interventu e sos prozetos-obietivu in ue custos s’artìculant;

b) sa casta, sas modalidades de atuatzione e sos istrumentos de verìfica de onzi prozetu-obietivu;

c) s’entidade de su finantziamentu cumplessivu e sa partzimenta sua in prozetos-obietivu e pro annu de finantziamentu;

d) sos critèrios e sas modalidades de coordinamentu de sos interventos programados cun sas àteras atividades rezionales in matèria de initziativas culturales, benes culturales, istrutzione pùblica, ispetàculu, editoria, e finas cun àteras initziativas promòvidas dae sos Assessorados rezionales diferentes chi tenzant atinèntzia cun sas finalidades de sa leze presente;

e) sos critèrios de amissibilidade de su gastu, in cantu a sas atividades chi ant tentu unu finantziamentu rezionale;

f) sas modalidades de erogatzione de sos cuntributos, de sos finantziamentos e de sos intzentivos prevìdidos dae sos artìculos 13 e 14 chi sighint;

g) sos critèrios, sas modalidades e s’entidade de sos finantziamentos in favore de sos organismos e de sas initziativas culturales usufruint de cuntributos de s’Aministratzione rezionale.

6. Intro de tres meses dae sa data de s’aprovatzione de su Pranu triennale e de sas atualizatziones annuales probàbiles, sa Zunta rezionale, a pustis de sa proposta de s’Assessore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport, a pustis de su parrer de sa Cumissione cunsiliare cumpetente, aprovat su pranu de ripartu de sos finantziamentos relativos a su triènniu.

Art.13

Interventos finantziàrios

1. S’Aministratzione rezionale cuntzedet a sos suzetos operantes in su setore culturale, in sa base de su Pranu triennale de interventos, cuntributos finantziàrios cunformes a sas mesuras e modalidades chi sighint:

a) pro sas istitutziones iscolàsticas su 100 pro chentu de su gastu prevìdidu, amìntidu e documentadu;

b) pro sos entes locales assotziados finas a sa cuncurrèntzia de su 90 pro chentu de su gastu prevìdidu, amìntidu e documentadu;

c) pro sos entes locales sìngulos, sos entes pùblicos e morales e s’Universidade finas a sa cuncurrèntzia de s’ 80 pro chentu de su gastu prevìdidu, amìntidu e documentadu;

d) pro sos suzetos privados, sìngulos o organizados, semper e cando, in sas formas de leze e sena torracontu (senza scopo di lucro) finas a sa cuncurrèntzia de su 60 pro chentu de su gastu prevìdidu, amìntidu e documentadu;

e) pro sos suzetos privados inclùdidos finas cussos cun torracontu, s’Aministratzione rezionale podet cuntribuire a su pagamentu de sos interessos bancàrios pro sos mùtuos fatos pro su gastu de investimentu e de atividade cunforme a sa mesuras e a sas modalidades istabilidas cun su pranu triennale prevìdidu in s’artìculu 12.

2. In s’àmbitu de su Pranu triennale e de sas atualizatziones annuales, tenende in contu sa cobertura cuntributiva istabilida in sas lìteras a), b), c), d) e e) de su coma 1, su sustentu finantziàriu podet esser prus graduadu in intro de onzi categoria de sos rechedentes, cun s’intentu de promover sa calidade e sa difusione territoriale prus manna de sas atividades finas cunsiderende sas risorsas integrativas eventuales de sos suzetos sìngulos.

3. Sunt finantziàbiles sas atividades de sos suzetos zai numenados, chi punnant, moende dae indiritzos pretzisos de programatzione ativa, a sas finalidades chi sighint:

a) sa regorta, s’ordinamentu e s’anàlisi de sos aspetos diferentes de sa realidade culturale de sa Sardinna;

b) su reperimentu e sa regorta de su patrimòniu de cultura populare e de traditzione orale de sa Sardinna;

c) sa cunservatzione e s’acuisitzione de ozetos e elaborados chi pertocant sa cultura sarda e cussa materiale, comente: repertos naturalìsticos, benes bibliogràficos, regortas de ozetos de arte e de artesania, regortas de trastos chi pertocant sas costumàntzias de bida e de traballu de su pòpulu sardu. Pro poder otenner profetu dae sos cuntributos prevìdidos in custu puntu, devet esser garantida sa fruibilidade pùblica de sas regortas;

d) s’organizatzione de cuncursos e prèmios pro elaborados in prosa, poesia e pro cantos in limba sarda, pro sa mùsica, sa sazìstica e sa chirca sientìfica in Sardinna, chi punnant in manera ispetzìfica a s’aprofundimentu de sos balores culturales de su pòpulu sardu;

e) s’organizatzione de manifestatziones chi cherzant difunder sa connoschèntzia de s’Ìsula e de sa tzivilidade sarda, in totu sas espressiones suas, materiales e ispirituales;

f) sa publicatzione de testos audiovisivos in limba sarda, o semper e cando relativos a sa cultura de s’Ìsula, preordinados a s’integratzione de sos programas ministeriales de insinnamentu, finas libros de letura e de cunsultatzione ùtiles a fines didàticos;

g) s’atuatzione de prozetos de interventos sotziueducativos coerentes cun sas finalidades de sa leze presente, chi pertocant casos particulares de deprivatzione sotziale e culturale;

h) s’atuazione de esperièntzias educativas iscolàsticas e extra-iscolàsticas coerentes cun sas finalidades de sa leze presente, chi pertocant su raportu iscola-territòriu;

i) s’ideatzione e s’atuatzione de prozetos de chirca e de isperimentatzione in sos setores de sa mùsica, de su teatru e de sas artes visivas finalizados a su ligàmene e a su diàlogu intre sa cultura sarda e sas àteras culturas;

l) sa regorta, sa catalogatzione e s’archiviatzione de sa documentatzione istòrica de sa Sardinna;

m) sa chirca, su recùperu, sa trascritzione e sa divulgatzione de materiales documentales chi sunt in archìvios èsteros, chi fagant riferimentu a s’istòria sarda, cun prioridade a sos finantziamentos pro sas atividades chi prus interessent sas zonas istòricas-zeogràficas diferentes de sa Sardinna.

4. Su cùmulu intre sos cuntributos rezionales e cussos cuntzessos finas dae àteros suzetos pro sa matessi initziativa, non nche podet colare su lìmite màssimu de su finantziamentu istabilidu in su coma 1, pro sas categorias de interventu diferentes.

5. Sos cuntributos sunt cuntzèdidos a pustis de una dimanda chi si devet presentare a s’Assessoradu rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport intro de sessanta dies dae sa publicatzione de su Pranu triennale o dae sas atualizatziones annuales possìbiles. A sa dimanda devent esser allegados:

a) s’atu costitutivu, s’istatutu, sa cumpositzione atualizada de sos òrganos sotziales in su casu de entes o suzetos colletivos;

b) sos inditos de sos benes istrumentales e de su personale eventuale disponìbile e de cussu ocupadu in base a su raportu de traballu dipendente;

c) su tzertificadu de vizèntzia, pro sas sotziedades;

d) sa relatzione chi crarit sos programas de atividade;

e) su pranu econòmicu e su bilàntziu de previsione.

6. Dae su segundu annu de atividade, sa licuidatzione de sos cuntributos assinnados est subordinada a sa presentada de unu contu regulare de su gastu amìntidu, relativu a s’annu in antis.

7. Sos disponimentos inclùdidos in s’artìculu presente, cun riferimentu a sa limba e a sa cultura sardas, s’àplicant finas a sas atividades chi pertocant sa limba e sa cultura catalana de S’Alighera, su tabarchinu de sas ìsulas de su Sulcis, su dialetu tataresu e su gadduresu.

Artìculu 14

Prozetos culturales tràmite sos mèdios de comunicatzione de massa

1. Sa Rezione, in s’àmbitu de sa leze de setore apòsita, cuntribuit finantziariamente, finas tràmite cunventziones e partetzipatziones sotzietàrias, a sa produtzione e a sa difusione de programas radiofònicos e televisivos, e finas a sa publicatzione in sas testadas ziornalìsticas in limba sarda.

2. Custos programas e publicatziones diant dever esser sa tradutzione operativa de prozetos culturales ispetzìficos presentados dae suzetos pùblicos o privados, semper chi rispondant a sos obietivos inditados dae su Pranu triennale prevìdidu dae s’artìculu 12.

3. Sa leze de setore prevìdida in su coma 1, chi devet esser emanada intro de un’annu dae s’intrada in vigore de sas normas presentes, at a dever dissiplinare, in prus de su mèritu de sas atividades, sa mesura e sas modalidades de sas suventziones relativas.

4. Finas a s’intrada in vigore de sa leze prevìdida dae su coma 1, s’Aministratzione rezionale, cun deliberatzione de sa Zunta, a pustis de sa proposta de s’Assessore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport, intesu s’Osservatòriu e a pustis de su parrer de sa Cumissione cunsiliare cumpetente, at a poder finantziare prozetos chi pertocant programas e publicatziones inditados in su coma 1, inclùdidos in sas finalidades de sa leze presente.

Art.15

Bùssias de istùdiu

1. In relatzione a sas finalidades prevìdidas dae s’artìculu 1, s’Aministratzione rezionale, pustis intesu s’Assessore rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport, bandit bùssias de istùdiu in sas matèrias ozetu de sa leze presente.

2. Sos àmbitos de chirca, ozetu de sas bùssias de istùdiu, sunt propostos dae s’Osservatòriu.

Art.16

Cunventziones cun istruturas esternas

1. S’Aministratzione rezionale est autorizada, pro sas finalidades de sa leze presente, a istipulare cun istitutziones universitàrias, cun suzetos pùblicos e privados e cun espertos de cumpetèntzia cumprovada e de esperièntzia in matèria de atividades culturales, cunventziones chi tenent comente ozetu formas de collaboratzione e de consulèntzia tècnicu-sientìfica.

2. In sede de atualizatzione e de verìfica annuale de su Pranu triennale prevìdidu dae s’artìculu 12, s’at a dever dare atu, cun allegadu apòsitu, de sas cunventziones istipuladas s’annu in antis e de cussas prevìdidas pro sos annos benidores.

TÌTULU IV

Integratzione de sos programas iscolàsticos
in s’àmbitu de s’autonomia didàtica de sas iscolas

Artìculu 17

Interventos finantziàrios pro s’ativatzione de prozetos formativos

1. S’Aministratzione rezionale intervenit, cun risorsas pròpias, pro sustenner sa formatzione iscolàstica de sos alunnos e s’atualizatzione de su personale dotzente e diretivu, in sas iscolas de onzi òrdine e gradu, integrende sos interventos currispondentes de s’Istadu, in favore de sas iscolas chi, in s’esertzìtziu de s’autonomia didàtica prevìdida dae s’artìculu 4, coma 6, de sa leze de su 24 de nadale de su 1993, n. 537, e de s’artìculu 21, comas 9 e 10, de sa leze de su 15 de martzu de su 1997, n. 59, fagant atividades pro cromper a sas finalidades prevìdidas dae s’artìculu 1 de sa leze presente.

2. In manera ispetzìfica sunt finantziadas sas initziativas chi tenent s’intentu de favorire sa maturatzione culturale, s’esertzìtziu de su deretu a s’istùdiu, s’integratzione de sos alunnos in sa comunidade iscolàstica, de irrichire su livellu de sas cumpetèntzias linguìsticas e de sa formatzione culturale de sos tzitadinos, in s’àmbitu de sos indiritzos zenerales istabilidos dae s’artìculu 18 e in relatzione a sos obietivos cullegados a sas bisonzos locales e in sos àmbitos de flessibilidade curriculare, tràmite prozetos formativos finalizados a sa connoschèntzia de sa cultura e de sa limba de sa Sardinna in sas àreas dissiplinares chi sighint:

a) limba e literatura sardas;

b) istòria de sa Sardinna;

c) istòria de s’arte de sa Sardinna;

d) costumàntzias populares de sa Sardinna;

e) zeografia e ecolozia de sa Sardinna;

f) deretu, cun riferimentu ispetzìficu a sas normas consuetudinàrias locales e a s’ordinamentu de sa Rezione autònoma de sa Sardinna.

Artìculu 18

Indiritzos zenerales pro s’ativatzione de prozetos formativos

1. S’Assessoradu rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport, intro de un’annu dae s’intrada in vigore de sa leze presente, pro cromper a sas finalidades prevìdidas dae s’artìculu 17, predisponet, a pustis de sa proposta elaborada dae s’Osservatòriu, indiritzos zenerales pro sas atividades chi punnant a valorizare s’istùdiu e sa difusione de sa cultura e de sa limba de sa Sardinna in sas iscòlas de onzi òrdine e gradu.

2. Sos indiritzos zenerales prevìdidos dae su coma 1, sunt aprovados cun deliberatzione de sa Zunta rezionale, a pustis de su parrer de sa Cumissione cunsiliare cumpetente.

3.Sos indiritzos zenerales e sos prozetos formativos chi sighint, sunt finalizados a ativare sas fases de isperimentatzione prevìdidas dae s’artìculu 20, e podent esser torrados a istabilire, a borta a borta, in base a sos resurtados de s’isperimentatzione matessi.

Artìculu 19

Finantziamentos de sos cursos universitàrios

1. S’Aministratzione rezionale podet finantziare, in sas Universidades de sa Sardinna, càtedras universitàrias e cursos integrativos, destinados a sa formatzione de su personale dotzente, de fagher tràmite cuntratos de deretu privadu, pro s’aprofundimentu sientìficu de sas connoschèntzias relativas a sa Sardinna, mescamente in sas àreas prevìdidas dae su coma 2 de s’artìculu 17. Custas càtedras e custos cursos ant a esser finantziados cunforme a sas modalidades prevìdidas dae sa leze rezionale de su 8 de trìulas de su 1996, n. 28.

Artìculu 20

Sussìdios a sas atividades de isperimentatzione

1. S’Aministratzione rezionale est autorizada a finantziare sos gastos in sas iscolas de onzi òrdine e gradu chi, tràmite sos prozetos formativos prevìdidos in s’artìculu 17, ponzant in pràtica fases de isperimentatzione fundadas subra de sos printzìpios chi sighint:

a) s’istùdiu de sa limba sarda in sas variedades diferentes impreadas in sa rezione, moende dae su limbazu de sa comunidade de apartenèntzia;

b) s’istùdiu sistemàticu de sos aspetos diferentes de su patrimòniu ambientale, tecnolòzicu, sientìficu, artìsticu e culturale de sa Sardinna, finas tràmite s’impreu de sa limba sarda comente istrumentu veiculare;

c) sa formulatzione de programas educativos bilìngues.

2. In funtzione de sos obietivos prevìdidos in su coma 1, s’Aministratzione rezionale est finas autorizada a erogare finantziamentos diretos a sa produtzione e a sa publicatzione de testos iscolàsticos o àteros istrumentos finalizados a s’insinnamentu de sa cultura e de sa limba sarda, finas pro comporare materiale didàticu de impreu individuale e colletivu.

Artìculu 21

Verìfica de s’isperimentatzione

1. Agabadas sas fases de isperimentatzione prevìdidas dae s’artìculu 20, sas relatziones subra de sos èsitos de custas ant a esser imbiadas dae onzi iscola, in ue sunt istadas fatas, finas a s’Osservatòriu, chi at a formulare un’elaboratzione de sìntesi de sas esperièntzias diferentes maturadas, cun riferimentu a sas finalidades de sa leze presente.

2. Sos resurtados de sas atividades de isperimentatzione zai numenadas, sunt catalogados e collidos in s’Assessoradu rezionale de s’istrutzione pùblica, benes culturales, informatzione, ispetàculu e isport. Sos elaborados de sìntesi, cun sos materiales prus importantes produidos in sas atividades de isperimentatzione, sunt comunicados, dae s’Assessoradu matessi a sas iscolas de onzi òrdine e gradu chi, duncas, podent cromper a totu sa documentatzione produida, pro fagher àteras atividades de sa matessi zenia.

Artìculu 22

Tzentros de servìtzios culturales

1. S’Aministratzione rezionale, pro cromper a sas finalidades de sa leze presente e mescamente pro favorire s’atividade de educatzione de sos adultos finalizada a sa promotzione e a s’isvilupu de sas connoschèntzias, cun riferimentu particulare a sa limba, a sa cultura e a s’istòria de sa Sardinna, si servit mescamente de sas istruturas e de su personale de sos Tzentros de servìtzios culturales prevìdidos dae sa leze rezionale de su 15 de làmpadas de su 1978, n. 37, integrada dae s’artìculu 58 de sa leze rezionale de su 22 de ghennarzu de su 1990, n. 1.

TÌTULU V

impreu de sa limba sarda in s’aministratzione pùblica

Artìculu 23

Organismos e raportos cun sas Aministratziones

1. Pro su chi pertocat sos còmpitos de tutela, valorizatzione, difusione culturale e linguìstica prevìdidos dae sos artìculos 6 e 9 de sa Costitutzione de sa Repùblica e in base a sa cumpetèntzia esclusiva in matèria de ordinamentu de sos entes locales atribuida a sa Rezione autònoma de sa Sardinna dae sa leze costitutzionale de su 23 de cabudanni de su 1993, n. 2, in sas assembleas e in sos àteros organismos deliberativos rezionales e locales prevìdidos in sos regulamentos e istatutos issoro, sa limba sarda durante sa fase de discussione at a poder esser impreada liberamente. Sas aministratziones relativas assegurant, cando benzat pedida, sa tradutzione de custos interventos.

2. Cando est prevìdidu dae sos regulamentos e istatutos zai numenados, sos interventos fatos in custa manera devent esser verbalizados. Cunforme a sos ordinamentos numenados in antis, in sa fase deliberativa e in sos documentos chi nde sighint, at a poder esser impreada sa limba sarda bastis chi siat acumpanzada dae su testu italianu chi li currispondet, amaniadu dae su presidente de su collèziu.

3. In sas comunicatziones postales e orales de sos tzitadinos indiritzadas a s’Aministratzione rezionale e a cussas locales si podet impreare sa limba sarda.

4. Intro de un’annu dae s’intrada in vigore de sa leze presente custas aministratziones adèguant sas istruturas relativas a sos bisonzos pràticos de sas finalidades numenadas in antis, impreende, pro custu, sos cursos de atualizatzione e cualificatzione de su personale rezionale e locale chi s’Aministratzione rezionale at a predisponner intro de tre meses dae sa matessi data.

5. Sos òneres chi derivant dae su chi est prevìdidu dae su coma 4, sunt a càrrigu de sos istantziamentos marcados in contu de sos capìtulos 02093, relativos a su personale de s’Aministratzione rezionale, e 11061, relativos a su personale de sos entes locales, de su bilàntziu de sa Rezione de s’annu 1998 e de sos capìtulos currispondentes de sos annos imbenientes.

Artìculu 24

Interventos pro su riprìstinu de sos topònimos in limba sarda

1.S’Aministratzione rezionale favorit, tràmite cuntributos a sos entes locales, sas chircas subra de sos topònimos in limba sarda e su riprìstinu de sos matessi, finas cun s’installatzione de cartellones istradales in ue siant presentes sos nùmenes orizinàrios de sas localidades, de sas carreras, de sos fràigos e de totu su chi est sinzu de sa memòria istòrica de sas Comunas. Tando, sos inditos zai numenados s’ant a azungher a cussos in limba italiana.

Artìculu 25

Interventos in favore de sa cultura sarda in foras de sa Sardinna e in logu istranzu

1.Pro sa tutela e sa valorizatzione de s’identidade culturale de su pòpulu sardu, finas in logu istranzu, s’Aministratzione rezionale s’òcupat de ativare sos istrumentos prevìdidos dae sa leze presente finas cun riferimentu a sos sardos residentes in foras dae su territòriu rezionale e sas organizatziones rapresentativas issoro.

2. In particulare, in su programa prevìdidu dae s’artìculu 12, ant a dever esser prevìdidos, mescamente, custos interventos:

a) atividade de informatzione e de divulgatzione subra de sas initziativas de interessu culturale mannu meda chi pertocant sa Sardinna;

b) organizatzione de initziativas sotziuculturales in sas zonas in ue b’at una presèntzia manna de emigrados sardos, amaniadas dae s’Aministratzione rezionale;

c) istitutziones de bùssias de istùdiu in favore des sos fizos de sos emigrados, chi nde podent usufruire in sas Universidades sardas o in àteras istitutziones iscolàsticas de sa Sardinna.

3. Podent esser cunferidas su matessi, a pustis de sas intesas netzessàrias cun su Ministru de sos afares èsteros, bùssias de istùdiu a zòvanos istranzos chi sunt de istados in ue b’at una presèntzia forte de emigrados sardos, favorende·nde cunditziones de retziprotzidade.

Artìculu 26

Cobertura finantziària

1. Su gastu chi derivat dae s’atuatzione de custa leze est valutadu in 6.430.000.000 liras onzi annu.

2. In su bilàntziu pluriennale pro sos annos 1997-1998-1999 sunt fatas sas variatziones chi sighint:

A minimare:

11 - ASSESSORADU DE S’ISTRUTZIONE PÚBLICA, BENES CULTURALES, INFORMATZIONE, ISPETÀCULU E ISPORT

Cap. 11024-

Gastu pro fagher interventos integrativos pro bisonzos non prevìdidos (artt. 1, 14 e 16, LR de su 25 de làmpadas de su 1984, n. 31, e art. 3, coma 3, e 33, coma 2, LR de su 8 de martzu de su 1997, n.8)

1997 0

1998 1.000.000.000 liras

1999 1.000.000.000 liras

Cap. 11090/01

Gastu pro sa partetzipatzione de sa Rezione a sas fieras annuales de su libru e pro initziativas de informatzione subra de s’atividade rezionale (LR de su 7 de maju de su 1953, n. 11, art. 78, coma 1, LR de su 30 de maju de su 1989, n.18, art. 55, LR de su 22 de ghennarzu 1990, n.1, art. 80, LR de su 30 de abrile de su 1991, n. 13 e art. 3, coma 3, LR de su 8 de martzu de su 1997, n. 8)

1997 0

1998 2.000.000.000 liras

1999 2.000.000.000 liras

Cap. 11099

Finantziamentu pro s’atividade istitutzionale de Entes e organismos cun finalidades didàticas e sotziuculturales (art. 60, LR de su 22 de ghennarzu de su 1990, n. 1, art. 81, LR de su 30 de abrile de su 1991, n.13, art.83, coma 1, LR de su 28 de abrile de su 1992, n. 6 , art. 5, LR de su 8 de trìulas de su 1993, n. 30, art.47, coma 3, LR de su 7 de abrile de su 1995, n. 6, art. 40, LR de su 10 de santandria de su 1995, n. 28 e art.3, coma 3, art. 32, coma 7 e art. 35, LR de su 8 de martzu de su 1997, n. 8

1997 0

1998 2.000.000.000 liras

1999 2.000.000.000 liras

Cap. 11115 -

Cuntributos in favore de s’ispetàculu pùblicu (LR de su 21 de làmpadas de su 1950, n. 17, art., LR de su 28 de maju de su 1985, n. 12, art.16, LR de su 26 de ghennarzu de su 1989, n. 5, art. 77, LR de su 30 de maju de su 1989, n. 18 e art. 35, LR de su 8 de martzu de su 1997, n. 8)

1997 0

1998 1.430.000.000 liras

1999 1.430.000.000 liras

A crescher:

02- ASSESSORADU DE SOS AFARES ZENERALES, PERSONALE

E RIFORMA DE SA REZIONE

Cap 02093 -

Gastu pro sa cualificatzione, s’atualizatzione, s’ispetzializatzione e sa formatzione professionale de su personale de s’Aministratzione rezionale, gastu pro favorire sa partetzipatzione a sos cursos de cualificatzione, de atualizatzione, de ispetzializatzione e de formatzione professionale fatos dae su personale de sos entes locales, finas non territoriales e de sos entes pararezionales (art. 39, LR de su 17 de aùstu de su 1978, n. 51); finas dae su personale de ruolu ispetziale provisòriu comente in sas lezes rezionales de su 8 de maju de su 1984, n. 18 e de su 17 de ghennarzu de su 1986, n. 12 (art. 123, LR de su 27 de làmpadas de su 1986, n. 44)

1997 0

1998 50.000.000 liras

1999 50.000.000 liras

Cap. 02102 -

Cumpensos fissos de presèntzia, indennidade de trasferta, rimborsos de su biazu e indennidade pro s’impreu de veturas pròpias o de mèdios gratùitos a sos cumponentes e a sos segretàrios de cumissione, comitados e àteros cunsessos, istituidos dae sos òrganos de s’Aministratzione rezionale (artt. 7 e 17 bis, LR de su 11 de làmpadas de su 1974, n. 15, LR de su 19 de maju de su 1983, n. 14, LR de su 27 abrile de su 1984, n. 13 e LR de su 22 de làmpadas de su 1987, n. 27)

1997 0

1998 30.000.000 liras

1999 30.000.000 liras

11 - ASSESSORADU DE S’ISTRUTZIONE PÙBLICA, BENES CULTURALES, INFORMATZIONE, ISPETÀCULU E ISPORT

Cap. 11061 -

(NI) 2.1.1.5.2.2.06.06 (05.04) Finantziamentu a sas comunas pro s’istitutzione de sas Consultas locales pro sa cultura e sa limba de sos Sardos e pro sa cualificatzione e s’atualizatzione de su personale e cuntributos pro sas chircas e su riprìstinu de sos topònimos (artt. 8, 23, coma 4 e art. 24 de sa leze presente).

1997 0

1998 50.000.000 liras

1999 50.000.000 liras

Cap. 11061/01 -

(NI) 1.1.1.4.1.1.06.06 (05.04) Gastu pro s’istitutzione de su catàlogu zenerale de sa cultura sarda e pro s’efetuatzione de su tzensimentu de su repertòriu linguìsticu de sos sardos; pro prozetos finalizados a sa valorizatzione e a sa difusione de sa cultura e limba sarda in s’àmbitu de sa formatzione iscolàstica de sos alunnos e pro s’atualizatzione de su personale dotzente e diretivu e pro sa realizatzione in s’iscola de prozetos rezionales e locales e integrativos de sos interventos istatales finalizados a sa tutela e sa valorizatzione de sa cultura e de sa limba sarda (artt. 9, 10, 17 e 18 de sa leze presente)

1997 0

1998 2.600.000.000 liras

1999 2.600.000.000 liras

Cap. 11061/02 -

(NI) 2.1.1.4.2.2.06.06 (05.04) Gastu pro s’efetuatzione de sas Cunferèntzias annuales subra de sa cultura e limba sarda e pro s’istìpula de cunventziones cun istitutziones universitàrias, entes e assòtzios pùblicos e privados e cun esternos, chi traballant in s’àmbitu de sa cultura e limba sarda (artt. 11 e 16 de sa leze presente)

1997 0

1998 230.000.000 liras

1999 230.000.000 liras

Cap. 11061/03 -

(NI) 2.1.1.5.8.2.06.06 (05.04) Cuntributos a sas Universidades, istitutziones iscolàsticas, entes locales, impresas, sotziedades e suzetos privados chi òperant in su setore culturale pro s’atuatzione de interventos a tutela de sa cultura e de sa limba sardas; cuntributos in su setore de sos mèdias chi tratent argumentos in limba sarda (artt. 13 e 14 de sa leze presente)

1997 0

1998 1.900.000.000 liras

1999 1.900.000.000 liras

Cap. 11061/04 -

(NI) 2.1.1.6.3.2.06.06 (05.04) Bùssias de istùdiu subra de sa limba e sa cultura sardas (art. 15 de sa leze presente)

1997 0

1998 150.000.000 liras

1999 150.000.000 liras

Cap. 11061/05 -

(NI) 2.1.1.5.8.2.06.06 (05.04) Finantziamentos pro cursos universitàrios integrativos e pro s’aprofundimentu sientìficu de sas connoschèntzias relativas a sa cultura e sa limba sardas (art. 19 de sa leze presente)

1997 0

1998 450.000.000 liras

1999 450.000.000 liras

Cap. 11061/06 -

(NI) 2.1.1.6.2.2.06.06 (05.04) Finantziamentos pro s’isperimentatzione in su sistema iscolàsticu rezionale de programas iscolàsticos a tutela de sa cultura e de sa limba de sa Sardinna e pro sa produtzione e sa publicatzione de testos iscolàsticos o àteros istrumentos pro s’insinnamentu de sa cultura e de sa limba sardas, finas pro comporare materiale didàticu (art. 20 de sa leze presente)

1997 0

1998 670.000.000 liras

1999 670.000.000 liras

Cap. 11061/07 -

(NI) 2.1.1.4.1.2.06.06 (05.04) Interventos pro sa tutela e sa valorizatzione de s’identidade culturale de su pòpulu sardu, finas in logu istranzu, e cunferimentu de bùssias de istùdiu a zòvanos istranzos de istados in ue b’at una presèntzia forte de emigrados sardos (art. 25 de sa leze presente)

1997 0

1998 300.000.000 liras

1999 300.000.000 liras

3. Su gastu pro s’atuatzione de sa leze presente est cunforme a sos capìtulos de su bilàntziu de sa Rezione inditados in antis pro su 1998 e de sos capìtulos currispondentes de sos bilàntzios pro sos annos imbenientes.

Art.27

Intrada in vigore

1. Sa leze presente intrat in vigore prima die de ghennarzu de su 1998.

Sa leze presente at a esser publicada in su Bulletinu Ufitziale de sa Rezione.

Est obrigatòriu pro chie li tocat de l’osservare e de la fagher osservare comente leze de sa Rezione

Casteddu, oe 15 de santugaine de su 1997

Palomba


#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]