bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

27/06/2011

Un'agentzia pro Chirra

de Màriu Carboni

So in favore, ca nde fatzo parte dae tempus meda,
de su movimentu chi dae annos medas pedit
sa veridade e cheret a nche bogare su colonialismu
militare dae Sardigna, macari sia crìticu a
propòsitu de una manera de operare chi cunsìdero
betza e superada, e, a bias, finas isballada, ca
est contaminada dae un’ideologismu chi oramai
nch’est in foras de sa realidade .
Si tratat de unu problema, in s’essèntzia sua,
polìticu, ca su resurtadu positivu de sa protesta e
de sa pretesa de veridade est difìtzile chi tèngiat
una resessida istratègica si, in su matessi tempus,
non b’at una proposta credìbile de prospetiva chi,
moende dae unu venidore ipotèticu de sas bases,
polìgonos e servitudes, marchet unu disinnu de
autodeterminatzione pro sa Sardigna e de Soverania
natzionale.
S’indàgine subra de sos venenos
S’indàgine chi b’est como nch’at giai pesadu su
velu de su segretu de Pulcinella chi cugugiaiat sas
atividades in Chirra e in Santu Larentu.
A sa Sardigna, pèrela de ismeraldu de su Mediterràneu,
nche l’ant torrada, in una parte manna a beru
de su territòriu suo e in su mare, a discàrriga,
isbentrada che a unu terrinu lunare, avvenenada
e cun sos abitantes suos prus a curtzu, inclùdidos
sos traballadores interessados, tziviles e militares,
vìtimas de maladias e avvenenamentos pro
tropu tempus negados, a bètia de s’evidèntzia
semper prus manna e de sas denùntzias semper
prus puntuales.
Su problema prus mannu est pròpiu su de sa
fògia de figu de su segretu militare, posta, contra
a cada controllu democràticu e sena rispetare sas
leges subra de sa salude, de sa seguràntzia e de
sa natura, subra de atividades chi nudda tenent
de militare in sensu astrintu ma chi interessant,
in càmbiu, s’indùstria, tutelende petzi interessos
tziviles e econòmicos ligados finas a su sistema
militare- industriale europeu, ma non solu.
S’inchiesta de Fiordalisi (chi est un’etzetzione
chi cheret bantada a beru, ca sa règula est sa de su
silèntziu epocale de sa magistradura, chi imbetzes
diat dèvere tènnere s’òbligu de s’atzione penale)
paris cun sas inchiestas privadas de organismos
non guvernativos o istatales, at a andare a dae in
antis cun dificultades evidentes, cunsiderada sa
resistèntzia e s’omertade sustantziale de sos aparatos
polìticu-militares-industriales interessados.
Tocat a pònnere in craru chi, in prus de sas
indàgines chi cherent fatas a fundu e cun lestresa,
diat bastare chi sos gestores polìticu-militares
de su polìgonu faedderent, disvelende sas informatziones
chi de seguru tenent, pro fàghere connòschere
sa veridade.
S’individuatzione de sos fatores de arriscu
Comente individuare sos fatores eventuales de
arriscu de sa Sìndrome de Chirra?
Diat bènnere totu mègius si, in càmbiu de
chircare, pro sa dificultade e sa cumplessidade
de s’incàrrigu, sos agos in su pagiàrgiu clàssicos,
cunsideradas sas atividades perigulosas medas
chi si faghent dae mesu sèculu in su polìgonu,
si fagheret pùblicu su chi sos militares e sas indùstrias
chi gestint su polìgonu connoschent bene:—
Ite propellentes chìmicos e esplosivos e in
cales cantidades ant impreadu cada annu dae su
cumintzu de sas atividades?
—In cales giassos, de pretzisu, si sunt cuntzentradas
sas combustiones de custos propellentes ?
—A cales temperaduras bi sunt istadas e bi sunt
custas combustiones?
—Cales fiant sos bentos preponderantes durante
sas combustiones?
—Cales e cantos esplosivos ant impreadu in sas
atividades de addestramentu e isperimentatzione?—
Cantos e cales projètiles anticarru o anticoratzaduras
e, semper e cando, penetrantes, ant
impreadu in sos annos?
—In mesu de sos penetradores avantzados,
cantos e cales ant impreadu cun puntas a s’uràniu
isvaloridu o cun metallos o ligas ispetziales?
—Cantos aparatos radarìsticos sunt in funtzione,
cun cales evolutziones tecnològicas, cun cales
caràteres, in ue sunt situados e in ue irràdiant in
manera prevalente e pro cantu tempus?
Diat bastare a tènnere a disponimentu custas
rispostas, finas diretas a una cumissione (sa Regione
diat pòdere, pro nàrrere, nominare una
Cumissione ispetziale de inchiesta sua) capatza
de èssere riservada subra de segretos militares
eventuales vitales e tecnòlogicos, pro tènnere sa
diàgnosi chi totus isetant a propòsitu de sa sìndrone
de Chirra.
Proposta pro su venidore de Chirra e Santu
Larentu

Tocat a sighire a denuntziare e a sutaliniare totu
sos aspetos negativos chi cherent craridos e eliminados,
ma m’agradat a pessare chi una die siat
totu craru, chi siat atzertadu chi sa sìndrome de
Chirra dipendet dae atividades pregressas e presentes
fatas in su polìgonu, chi siant individuados
sos fatores de avenenamentu e incuinanamentu.
Chi non permitant prus sas atividades e sas
pràticas perigulosas o chi las pòngiant in seguràntzia,
in sa matessi manera chi oe est obrigatòriu
a pònnere sas marmitas catalìticas in sas
màchinas pro controllare s’incuinamentu issoro.
Chi siat innetadu e disincuinadu su territòriu
e su mare interessadu, cun investimentos istatales/
europeos e cun fundos de risartzimentu contributu
de sas indùstrias privadas chi ant
determinadu s’avvenenamentu suo e cherent sighire
a utilizare su polìgonu, rinaturalizende su
territòriu, e chi siat eliminadu cada depòsitu de
incuinantes, torrende su Sartu de Chirra a sos caràteres
antzestrales suos.
Su territòriu in sa soverania de sos sardos
A custu puntu su territòriu diat dèvere torrare
in sa soverania de sos sardos, su domàniu
militare torrare a su domàniu regionale, finas in
aplicatzione de s’Art.14 de s’Istatutu sardu vigente
chi narat dae 60 annos sena chi l’àplichent “..La
Regione..succede nei beni e diritti patrimoniali
dello Stato di natura immobiliare e in quelli demaniali,
escluso il demanio marittimo... “
Tando diat tocare a costituire un’Agentzia, finas
internatzionale, tzivile in majoria e eventualmente
finas militare ma in minoria, cun sa presèntzia
determinante de sa Regione sarda e de sas Comunidades
prus interessadas, pro chi devèngiat un
tzentru de istùdiu, isvilupu e isperimentatzione
cun ricadutas econòmicas, in investimentos, infrastruturas,
formatzione sientìfica e ocupatzione.
Chi s’Agentzia siat tzivile e non militare no est
in cunflitu cun sa segretesa netzessària, militare e
industriale, chi semper e cando diat èssere garantida
paris cun sa prevalèntzia de su tzivile subra
de su militare e de sa politica subra de su militare,
garantzia, duncas, de controllos e legitimidade finas
autonomìstica.
Custa Agentzia diat pòdere èssere un motore
de isvilupu non pro sa zona ebbia ma pro totu sa
Sardigna, e non che a como chi b’at un’enclave coloniale
violenta, istrumentu de rapina e maladias
pro sos sardos chi mancu sa frighinia si collint de
sa richesa enorme chi dae sa base de su Sartu de
Chirra si nche bolat a totu su mundu.
S’Agentzia diat dèvere godire de sas oportunidades
de s’Art.12 de s’Istatutu sardu vigente con
fiscalidade de vantàgiu chi siat a tretu de atirare
investimentos e atividades de sas indùstrias chi
utilizant s’àrea, chi diant èssere intzentivadas a
nche fàghere rùere parte de sas potentzialidades
ocupativas issoro in sos giassos interessados,
semper e cando, in Sardigna, con ocupatzione
agiuntiva e semper in crèschida.
Màriu carboni
dae Eja maju 2011

#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]