bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

23/06/2011

Eletziones in Turchia

Isperu de libertade pro su pòpulu kurdu

Su movimentu natzionale  kurdu at otentu unu triunfu istòricu in sas eletziones chi ant fatu de reghente  in Turchia, in ue ant rinnovadu sos 550 iscannos de s'Assemblea natzionale. Sos candidados kurdos, chi si sunt presentados  comente indipendentes  e chi teniant s 'agiudu de sa fortza kurda prus importante, su Partidu de sa Paghe e  de sa Democratzia ( Barış ve Demokrasi Partisi, BDP), ant otentu  belle su duplu de sos chi teniant finas a como. Sa resessida bona de sos candidados kurdos  agiuat a pònnere torra in campu  sa revindicatzione  de unu sistema autonomìsticu pro su  Kurdistan.

Sos candidados kurdos  indipendentes ant otentu  su 6,3% de su votu totale in Turchia, cosa chi s'est traduida  in s'eletzione de 36 deputados,  chi in mesu de custos b'est s'ativista istòrica Leyla Zana, chi s'at fatu deghe annos de presone pro àere faeddadu in kurdu in su parlamentu turcu. De fatu, in mesu de sos  36 deputados noos, 9 nche sunt in presone. In unas cantas tzitades kurdas, su votu a sos candidados  kurdos nch'at coladu su 60%, cosa chi at fatu torrare in palas meda a beru su partidu de guvernu, su  Partidu de sa Giustìtzia e de s'Isvilupu (Adalet ve Kalkınma Partisi, AKP)  de su primu ministru  Recep Tayyip Erdoğan.


S'obietivu, sa Costitutzione noa

Su chi at bintu, s'AKP, s'est presentadu in sas eletziones cun sa promissa  de aprovare una Costitutzione noa  chi intret in parte de sa chi b'est como, chi b'est dae su  1982 e chi l'ant iscrita  cando bi fiat sa ditadura  militare de sos annos  1980-1983.  Erdoğan at promissu  una Carta Magna noa "tzivile, in favore de sas libertades e partetzipada " chi at a èssere  "de sos turcos, de sos kurdos, de sos gitanos e de sas minorias". Efetivamente, custa est  una de sas dimandas printzipales  de su BDP: chi sa Costitutzione ammitat chi in Turchia istant sos kurdos, e chi custos kurdos tenent un'identidade  diferente dae sa turca.

Sas revindicatziones  de sos kurdos, però, no agabbant inoghe. A fùrriu de su progetu de s'Autonomia Democràtica de su  BDP, sos 2,8 milliones de pessones chi ant votadu sos candidados kurdos indipendentes isperant chi  si reconnoscat  unu regìmene  de autonomia pro su  Kurdistan de Turchia (chi si diat pòdere fàghere  in unu cuadru  de detzentralizatzione generale pro totu su territòriu istatale), chi si permitat  s'impreu de su  kurdu in su sistema educativu e chi Ankara si impinnet  a isvilupare economicamente sas regiones kurdas.

Un'àtera chistione cheret ligada a custu, e est sa negotziatzione de una  paghe definitiva cun su Partidu de sos Traballadores de su Kurdistan (Partiya Karkerên Kurdistan, PKK), chi sa ghia polìtica sua, Abdullah Öcalan, nch'est in presone dae su  1999. Su  PKK est abbarradu ativu, cun trèguas intermitentes  in sos ùrtimos annos, però antiannu  at annuntziadu chi  fiat dispostu a lassare sas armas  in càmbiu de sa garantzia  de deretos  polìticos e culturales pro sos kurdos. Sa riforma costitutzionale   diat pòdere èssere un'ocasione pro afrontare  custu tema.

Ligàmene: http://www.nationalia.cat/ca/noticies/958


#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]