bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

02/06/2011

Sa Pimpa in limba sarda

Intervista a Carlo Zoli, diretore de Smallcodes

Sa Regione sarda at finantziadu de reghente s'editzione in sardu de cartones animados de Sa Pimpa de Altan, artista friulanu connotu in Europa e in su mundu. Nde faeddamus cun Carlo Zoli, diretore de sa sotziedade Smallcodes chi at realizadu su traballu.

Nos faeddet  de custa initziativa: sa Pimpa de Altàn in sardu?

In su  2009 unu finantziamentu de sa RAS pro  su  promovimentu de su  sardu in mesu de sos immigrados m’at dadu custa possibilidade: a traduire su testu, a agatare sos atores e a duplare unu cartone animadu pro su feduliu, totu cun s’agiudu de sos assòtzios de sos sardos.

 

Ma pro ite pròpiu sa Pimpa, un’òpera chi si podet giai agatare cun fatzilidade in italianu?

Una de sas dificultades de su sardu in sa ràdiu, in su tzìnema  e in sa TV est  sa  paga abitùdine de su pùblicu, su sensu de “istranesa”, chi aumentat cun un’òpera pagu connota. Nois cherimus dare unu sensu de  normalidade: pro custu realizamus cosas conotas, de calidade, chi programaticamente cherent èssere de massa, e non de nitzu.

 

De massa? Ma comente, de  sas limbas minores contra a sa massificatzione globale?

A difendere sa limba non cheret nàrrere a crèere de vìvere in unu mundu chi in sos fatos no esistet prus e chi non fiat un’edade de s’oro. Cherent mantesas memòria e traditzione, ma si non nos ghetamus a intro de sa modernidade sa battalla est pèrdida.

Duncas, produtos de massa ma de calidade. Est una polìtica linguìstica pretzisa, sa chi sos catalanos li narant “normalizatzione”. Sa limba devet cumpàrrere, devènnere normale de su totu. E in su mundu de oe sos pitzinnos abbàidant sos DVD in sa TV, vivent in mesu  de sos audiovisivos: e sas famìlias a s’ispissu pretendent de seletzionare su materiale de fàghere bìdere a sos pitzinnos, pro custu cherent isseberadas cosas apretziadas finas dae sa generatzione de sos babbos e de sas mamas, chi oe tenent trinta-baranta annos. Àteros produtos ant a èssere  sas grandu sèries de sos annos 70: Heidi, Remi, Anna Piliruja. Cosas non reghentes, duncas atzessìbiles dae su puntu de vista de sos deretos, ma de calidade istraordinària.

 

Ma nos faeddet de sa realizatzione. Cale sardu, de cale bidda?

Fortes de s’esperièntzia fata in sas baddes ladinas, amus preferidu a non fàghere impreare a sos atores una limba “teatrale”. Su chi si narat logudoresu illustre de sos poetas improvisadores nos diat èssere partu artifitziale, cando chi s’ispìridu de su cartone animadu de sa Pimpa, diretu a sos pitzinnos minoreddos, est s’ispontaneidade e sa simplitzidade manna de sos diàlogos. Duncas, cada pessonàgiu faeddat su sardu “suo”. S’atora chi duplat sa Pimpa est de Orane (Taniela Chironi, chi istat in Firenze), su co-protagonista, Armandu (Giorgi Salidu, chi istat in Pisa) impreat su sardu de Sinnai. Àteros pessonàgios faeddant nugoresu e otieresu. Sos sardos si cumprendent, si sunt semper cumpresos. Sos diàlogos intre Pimpa e Armandu dant unu sensu de normalidade, finas si in su mundu  reale pagas bias diamus intèndere, oe, un’oranesu e unu sinnaesu faeddende paris in sardu cadaunu in sa variedade sua. E custu est unu de sos singiales de debilesa de sa limba.

 E sa LSC?

Sa LSC non si ponet in custa fase comente limba faeddada, comente istandard “radiofònicu-televisivu”. L’amus impitada in sos sutatìtulos:   su cartone animadu nostru mustrat in manera crara a beru chi, sena dificultade peruna, sa LSC no est àteru si no  una manera orgànica e coerente de iscrìere totu sas variedades  de su sardu. Bastat a tènnere carchi elastitzidade  in su raportu grafia-pronùntzia e su protzedimentu funtzionat bene a beru.

 

Bene bos est bènnidu a agatare atores in Toscana?

Sa Toscana est terra de immigratzione sarda, a agatare candidaos nos est bènnidu bene. Belle gasi, macari sos atores nostros esserent mesu professionistas de su teatru e de sa ràdiu (in limba italiana!) e cumpetentes in manera perfeta in sardu, sa paga (o peruna) abitùdine a retzitare in sardu, su sensu de minoridade linguìstica latente, ant postu unas cantas dificultades in su cumintzu. Dudas lessicales, sensu de istranesa, totu normale pro una limba minetzada ... Ma a pustis de sa prima die de proas si sunt disinibidos, sunt mòidos, e sunt istados issos   sos primos a iscobèrrere, e custa est sa finalidade de s’òpera, chi su sardu funtzionat finas comente limba de su duplàgiu. Chi non b’at nudda de curiosu, de folclòricu, de còmicu o, peus, de ridìculu, nen nudda chi tèngiat unu fragu de cosas de su tempus coladu  o, peus, de cosas andadas male: bastat a lu fàghere.

 


#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]