bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: GLOSSÀRIU
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

GLOSSÀRIU


18/10/2011

AUTODETERMINATZIONE

de Diegu Corràine

Autodeterminatzione, in sa sièntzia polìtica e in su deretu internatzionale, definit su deretu de sas natziones o pòpulos de detzìdere, a sa sola, sa forma de guvernu e sa cantidade de pòdere e libertade chi cherent, duncas de determinare su tempus venidore issoro. Sa possibilidade de praticare su deretu de autodeterminatzione tenet comente resurtadu s'otenimentu de sa soverania, duncas su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale "in pare" cun àteras natziones o, in fines, e) de si costituire comente istadu indipendente.

A su sòlitu est invocada dae natziones o pòpulos chi sunt assugetados in intro de un'istadu chi est cunsideradu colonizadore o dominadore. Est duncas unu de sos fundamentos de su movimentu natzionalista de liberatzione chi s'oponet a su natzionalismu de domìniu, s'imperialismu.

Sas natziones o pòpulos interessados a praticare custu deretu: a)sunt istados assugetados cun sa fortza comente colònias "esternas" (sena continuidade territoriale cun s'istadu dominadore). Est su casu de s'Algeria cun sa Frantza, de s'Etiopia cun s'Itàlia; b) sunt istados inclùdidos cun sa fortza o sa diplomatzia, comente territòrios "internos" (cun continuidade territoriale cun s'istadu dominadore). Custu ùrtimu casu sunt sos istados-natzione, chi cherent formare una natzione noa, assimilinende sas natziones inglobadas a sa limba e a s'identidade de sa natzione dominante. Est su casu de sa Còrsica e de sa Bretagna cun sa Frantza, de s'Itàlia cun sa Sardigna e su Friuli.

Sigomente sa pràtica de s'autoderminatzione tenet comente efetu sòlitu sa nàschida de un'istadu nou, sos istados giai costituidos belle semper negant o ostàculant su deretu de autoderminatzione, pro non pèrdere parte de su territòriu issoro.

Custu deretu est prevìdidu finas in s'Istatutu de s'ONU de su 26.7.45, in ue sos art. 1 e 5, mescamente in sos annos ‘60, sunt istados aplicados (pustis de sa risolutzione Onu 1541) pro cunsentire s'indipendèntzia a territòrios e pòpulos cunsiderados formalmente "colònias". Su problema abbarrat pro totu sos àteros pòpulos non sugetos a poderes coloniales clàssicos, in ue su podere de autodeterminatzione est "cuntratadu" cun s'istadu "cuntenidore", comente resurtadu de una gherra militare o pro parare fronte a una rebellia polìtica forte: Montenegro, Kossovo, etc.

Duncas su problema abbarrat sa "aplicabilidade" de su reconnoschimentu teòricu. Est pro custu chi sos movimentos natzionalistas (urtimamente sos Bascos e sos Catalanos) gherrant finas pro cambiare sa Costitutzione de s'istadu a manera chi reconnoscat su deretu de autodeterminatzione.
Sa modìfica in diretzione "plurinatzionale" de sa costitutzione italiana, diat pòdere èssere unu cumintzu bonu finas pro nois.


#Diegu Corràine

» in segus