bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: GLOSSÀRIU
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

GLOSSÀRIU


05/06/2011

ISTADU PLURINATZIONALE

de Diegu Corràine

Est un’istadu in ue sunt presentes prus de una natzione, siat chi custa “plurinatzionalidade” siat reconnota dae sa costitutzione e dae sas leges o nono. Su prus de sos istados de su mundu s’est formadu includende in intro de sas làcanas suas, a su sòlitu pustis de gherras, ma finas de còmporu o de cuncàmbios de territòrios, àteras natziones o partes de àteras natziones (minorias chi tenent sa majoria in àteros istados). Duncas custos istados sunt plurinatzionales in manera “ogetiva”. Sunt pagos sos chi lu sunt in manera “sugetiva”, reconnoschende sas natziones comente cumponente e sugetu de s’istadu in sa lege fundamentale. Cando lu faghent (dae pagu sa Bolìvia e s’Ecuador), cheret nàrrere chi prevident in sa costitutzione una forma de federatzione o cunfederatzione paritària de sos membros (sa natziones) in subòrdine o nono cun unu podere prus generale. Sa relatzione locale/generale est regulada dae sas cumpetèntzias/poderes de sos sugetos cuntraentes de su patu federativu, chi siat prus in favore a sos membros o a su podere tzentrale. In sa realidade b’at modellos diferentes. Sa ex Unione Sovètica, in manera formale, fiat costituita dae repùblicas (chi in intro issoro podiant tènnere territòrios autònomos) in base “natzionale”. Ma non totu sos istados federales sunt basados in “natziones” o petzi in natziones: Istados Unidos, Cundederatzione Elvètica, Germània, etc.

 

B’at finas àteros modellos, mistos, comente s’Ispagna de oe, in ue sas diferèntzias sunt fundadas in forma de “autonomias” locales chi currispondent a natziones (Catalanos, Bascos, Galitzianos), a belle-natziones (Asturianos, Aragonesos) o a particularidades regionales de sa natzione ispagnola (sas àteras comunidades). Totu custas realidades natzionales/linguìsticas o regionales sunt reguladas dae sa Costitutzione de su 1978 e dae sos Istatutos de cada comunidade, in ue cada comunidade at otentu dae s’Istadu cantu prus podere podiat. A su puntu chi oe, in Catalugna e in Euskadi b’at semper prus gente chi pedit su deretu de autodeterminatzione cun s’idea de pòdere fundare finas un’istadu indipendente, chi sùperet sos lìmites de s’autonomia. Est craru chi sa possibilidade de pretèndere s’autodeterminatzione est favorida dae su fatu chi giai sa matessi costitutzione faeddat (in unu giogu de tèrmines totu carculadu) de “natzione” ispagnola e de su “deretu a s’autonomia de sas natzionalidades e regiones chi la cumponent”.

S’Istadu italianu est finas issu cumpostu dae sa natzione italiana (majoritària, ma cun totu sas regiones chi la cumponent: Piemontesos, Lombardos, Venetos, Emilianos, Lìgure, etc.), dae àetaras natziones (Sardos, Friulanos, Ladinos)e dae minorias natzionales chi tenent sa majoria in àteros istados (Islovenos, Croatos, Albanesos, etc.). Ma a dolu mannu, s’Istadu italianu non reconnoschet in sa Costitutzione custa plurinatzionalidade sua (frutu de gherras e annessiones) ma si lìmitat a reconnòschere petzi 12 limbas diferentes in prus de s’italianu (Lege 482/99). Finas in ocasione de sos 150 annos suos, afirmat chi sa natzione est una: italiana, negehnde sas àteras. 

Diat tocare, tando, dae como in susu, chi Sardos, Friulanos, Ladinos e àteros gherrent pro obrigare a cambiare sa Costitutzione italiana in sentidu plurinatzionale.


#Diegu Corràine

» in segus