bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: EVENTOS-ATZIONES
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

EVENTOS-ATZIONES


29/04/2011

Pro sa limba sarda

Sa relata de Màriu Carboni, de su Comitadu pro sa Limba Sarda, in ocasione de sa Die de sa Sardigna

Dae su Comitadu pro sa Limba Sarda retzimus e publicamus:

Relata

de Màriu Carboni de su Comitadu pro sa limba sarda 

pro sa Die de sa Sardigna 2011

in  sa Tzerimònia tzelebrativa de sa Regione Sarda

 

Autoridades, Sennoras e Sennores,

 

Sa Die de sa Sardigna est sa festa de Su pòpulu sardu in fortza de una lege  regionale de su batòrdighi de cabudanni de su milli noighentos noranta tres.

 

Sa festa ammentat unu mamentu nòdidu de sos vèsperos sardos , sa rebellia populare du su bintioto de abrile de su milli setighentos noranta bator, agabbada cun sa dispatzada dae Casteddu e dae s'ìsula intrea de sos piemontesos e àteros furisteris e cun issos de su vitzerè Balbiano matessi.

 

Sa rebellia fiat nàschida dae su refudu de su Guvernu de Terramanna a sas chimbe dimandas fatas a su Re dae sos rapresentantes de su Rennu sardu autònomu, pro torrare a cunvocare cada deghe annos su Parlamentu, sa cunfirma de sos privilègios antigos e de sas leges fundamentales de su Rennu, sa riserva esclusiva de sas càrrigas pùblicas a sos sardos, unu cussìgiu de istadu in Casteddu a curtzu a sa sede de su vitzerè, s'istitutzione in Torinu de unu Ministèriu de sos afares de Sardigna.

 

Fiant, custas dimandas legìtimas, fundadas in su deretu de logu e in su godimentu de sos privilègios finas dae s'orìgine e costumàntzias de sos sardos in virtude de patos seculares.

 

In su matessi tempus teniant su sentidu, a pustis de unu domìniu istràngiu  longu meda, de una leada de cussèntzia noa, de identidade e de valentia de pòpulu, voluntade de autonomia e autodeterminatzione, movimentu de liberatzione paghiosu e democràticu de sa Natzione sarda.

 

Pro s'istìmulu e pro currispòndere a custas passiones e sentimentos est nàschida sa festa de Istitutziones e de pòpulu de Sa die de sa Sardigna.

 

Est una festa chi totus devent tzelebrare cun sintzeridade in sa sotziedade de oe, totu paris pro fraigare cras una sotziedade prus giusta, fidele a s'IDEA SARDA, superbos de s'apartenèntzia a sa terra mama nostra, de èssere tzitadinos de custa terra isetende sa libertade sua.

 

Custa est una festa logu de addòviuu e ocasione pro godire, in sa cale si devent pònnere a bandas brias e tristuras de cada die, pro arresonare s'unu cun s'àteru in paghe, de sos proponimentos pro su venidore, in su bisu e in s'isetu de unu tempus serenu chi at a bènnere.

 

Una festa pro ispirare a sos sardos un'identidade noa comente virtude de sa memòria istòrica, sa fide in sos valores e in sos benes insoro, s'oportunidade de si collocare, fatos a protagonistas pro èssere unu pòpulu a titulu prenu, in una frontera noa aberta a faeddare cun totu su mundu, in sa sotziedade de sa comunicatzione universale de oe.

 

Est custa sa FRONTERA PARADISU, chi cheret nàrrere a essire dae sa RISERVA in ue nos ant inserradu e nos semus inserrados nois matessi, torrende a èssere meres de su mare nostru pèrdidu e pro bolare in artu, lìberos in fines, navighende in s'ètere ma abbarrende nois etotu sardos in su fundamentu.

 

Apo naradu cosas chi su Prof Giuanne Lilliu nesit in una de sas primas Die de sa Sardigna, chi sunt semper atuales, pro ammentare agabbende s'interventu meu, s'impinnu de su Prof. Lilliu e de tantos òrmines e fèminas sardos de bona voluntade pro sa limba nostra, singiale mannu e prus de importu de sa Natzione sarda.

 

Ammentende sa lege de initziativa populare de su 1978, su traballu de annos e annos de Su comitadu pro sa limba sarda e pro sas àteras reconnotas oe dae sa lege bintises no est istadu in de badas, finas si tocat a abbarrare semper a s'atenta contra a sos chi nos cherent mutzare sa limba.

 

Medas sunt galu sos oposidores, sos chi remant contra, a bias faghende mustra de èssere pro sa limba pro la gherrare mègius.

 

Tropu pagas sunt sas risorsas de s'Istadu e de sa Regione, ma pro como nos impinnamus a las indiritzare a su mègius.

 

Est moende, propostu dae s'Assessore Milia, cun su pàrrere in favore  de s'Osservatòriu, su Pranu triennale nou pro sa limba e sa cultura sarda e mi paret chi siat cosa bona e giusta, isperende chi su Cussìgiu regionale non pòngiat mente a sos oposidores sòlitos  de sa limba sarda e bi pòngiat  dinare meda, mescamente pro imparare su sardu curriculare in sas iscolas a sos pitzinnos nostros.

 

Est custa finas una festa pro pessare a s'Istitutzione de sa Regione de oe chi est galu meda a tesu dae sos bisos de libertade de sos Babbos fundadores de s'Autonomia e pro fraigare un'àtera Istitutzione, cun unu Istatutu nou de Autonomia Ispetziale, cun su prus de cumpetèntzias che si podet, chi moende dae sa soverania de su Pòpulu sardu, siat sa Carta de Logu noa de sa Natzione sarda.

 

In custa carta de Logu de Sardigna, sa limba sarda devet èssere sa Reina, sa pedra de àngulu sua, non comente a como chi est in foras de sa genna de s'Istatutu vigente in su Parlamentu de sos sardos.

Custu est su singiale prus mannu chi s' Istatutu atuale est superadu dae meda, malàidu finas dae sa nàschida sua.

 

Pro la nàrrere in curtzu, sa limba sarda devet essere costitutzionalizada pro sighire su caminu de sa defensa e isvilupu , pro s'ufitzialidade, sa normalidade e su bilinguismu perfetu, ca sena limba sarda morit sa Natzione sarda e onni deretu a s'autodetzisione e a s'istatualidade sua in unu mundu federale sardu, italianu e europeu .

 

Màriu Carboni

 


#Sarvadore Serra

» in segus