bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: ÀTERAS LIMBAS
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

ÀTERAS LIMBAS


Bolìvia: lege noa chi reconnoschet sas 36 limbas indìgenas

Promulgada dae su guvernu de Evo Morales su 2 de austu

Su presidente de Bolìvia Evo Morales, su 2 de austu passadu at promulgadu sa Lege generale de polìticas linguìsticas, agualende totu sas limbas chi faeeddant in intro de su territòriu de s'Istadu. Sa lege noa s'at interessare de "agiuare, promòvere, fidùndere, isvilupare e regulare sos deretos linguìsticos individuales e colletivos" de totu sos abitantes de Bolìvia, a pàrrere de su ministru de Educatzione, Roberto Aguilar.

Sa lege noa at a garantire, pro sas limbas reconnotas, "polìticas pùblicas e òbbrigos istitutzionales pro s'impreu issoro".

Cunforma a sa lege, est garantidu su deretu de cada pessone a "s'identificare comente parte de una comunidade linguìstica, a impreare sa limba sua materna in forma orale e iscrita.

In pagas paràulas, dae como in antis, sa Costitutzione Polìtica de s'Istadu bolivarianu reconnoschet in manera ufitziale siat s'ispagnolu siat totu sas limbas de sas natziones indìgenas, 36 in tout. Sas limbas prus faeddadas sunt su quechua (28% de sa populatzione), s'aymara (18%) e su guaranì (1%). Cantidades prus minores de gente faeddant imbetzes: araona, baure, bésiro, canichana, cavineño, cayubaba, chácobo, chimán, ese ejja, guarasuawe, guarayu, itonama, leco, machajuyai-kallawaya, machineri, maropa, mojeño-trinitario, mojeño-ignaciano, moré, mosetén, movima, pacawara, puquina, sirionó, tacana, tapiete, toromona, uruchipaya, weenhayek, yaminawa, yuki, yuracaré y zamuco.

Custa lege àtuat una de sas promintas eletorales de su 2006 de Evo Morales, ma est finas una manera de dare prus importu a sas populatziones originàrias chi, mescamente in sos ùrtimos tempos, sunt contràrias a unas cantas polìticas guvernativas espansivas chi pertocant sos territòrios e sas siendas naturales de sas natziones originàrias.

Bida in su panorama globale, custa lege currispondet a sa tendèntzia positiva in ue sas comunidades natzionales e linguìsticas de su mundu gherrant pro sos deretos colletivos issoro, finas linguìsticos, contra a sa tendèntzia mundialista de los negare in favore de s'uniformatzione chi prèmiat s'inglesu mescamente. Podimus nàrrere chi sa preservatzione de sa diversidade linguìstica est una mustra de sa voluntade semper prus praticada de sarvare s'echilìbriu naturale de su praneta nostru.


#Diegu Corràine

» in segus