bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: ÀTERAS LIMBAS
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

ÀTERAS LIMBAS


Die internatzionale de sa limba materna

21 de freàrgiu de su 2011. In Sardigna gherremus pro afortire sa limba "pròpia", sa limba nostra: su sardu. Pro agiuare sa mantenimentu de sas diferèntzias in su mundu.

Sa Die internatzionale de sa limba materna est istada proclamada dae sa Cunferèntzia Generale de s'Unesco in su mese de santandria de su 1999.

Su 16 de maju de su 2007, s'Assemblea Generale ànimat sos Istados Membros e sa Segreteri (cun sa risolutzione A/RES/61/266) a «promòvere sa preservatzione e protetzione de totu sas limbas chi faeddant sos pòpulos de su mundu». In sa matessi risolutzione, s'Assemblea aiat proclamadu su 2008 Annu internatzionale de sas Limbas, pro promòvere s'unidade in sa diversidade e sa cumprensione internatzionale, tràmite su multilinguismu e su multiculturalismu.

Dae custas pagas paràulas, est craru comente sas limbas sunt ligada in manera astrinta a su destinu de sos pòpulos e comente sos dannos fatos a issas sunt fatos  sos pòpulos, e a s'imbesse.

Sa Die internatzionale, est istada festada cada annu, dae su mese de freàrgiu de su 2000. Sa Die ruet in sa matessi data de su 1952, cando istudentes pachistanos chi manifestaiant pro su reconnoschimentu de sa limba issoro, su Bangla, e pretèndere chi esseret una de sas limbas ufitziales de su Pachistàn de tando, fiant mortos, còrfidos dae sas ballas de sa politzia, in Dakkha, chi como est sa capitale de su Bangladesh de como.

Duncas, macari su bonu de sos istados membros de s'Onu non siant coerentes in sas polìticas linguìsticas issoro, s'Assemblea Onu est cumbinta chi sas limbas sunt sos istrumentos prus fortes pro preservare s'isvilupu de su patrimòniu culturale nostru, tangìbile e intangìbile. Cada initziativa pro promòvere sa difusione de sas limbas "maternas" at a servire pro afortire sa diversidade linguìstica e s'educatzione multilìngue, e finas pro afortire sa cussèntzia subra de sas traditziones linguìsticas e culturales in totu su mundu e animare a sa solidariedade basada in sa toleràntzia e su diàlogu.

Sa Die de su 2011 est istada dedicada a: «Sas tecnologias de s'informatzione e de sa comunicatzione pro sa protetzione e sa promotzione de sas limbas e de sa diversidade linguìstica».

In Sardigna, in sos primos annos de polìtica linguìstica de sos ufìtzios linguìsticos provintziales, sa Die est istada festada cun carchi manifestatzione. Oramai, però, si podet nàrrere chi est sessada cale si siat initziativa. Sinnale malu de su fatu chi mancat una polìtica linguìstica cumplessiva, macari sa Ras apat leadu initziativas positivas, de sos entes locales, francu calicunu. 

Mancat unu coordinamentu (pro disinteressu o voluntade de boicotare su pagu/meda traballu fatu) de sos ufìtzios provintziales o sos ufìtzios matessi. E carchi ufìtziu comunale, chi a bias funtzionat finas cun initziativas interessantes, non resessit a cambiare sa tendèntzia. Sa "polìtica linguìstica" de calicunu si lìmitat a gastare su pagu dinareddu chi oramai arribbat dae sa Lege 482/99 in istipendieddos, cun s'arriscu chi cando at a sessare su finantziamentu, sesset cale si siat initziativa, comente amus semper lamentadu. 

Oramai, non tenimus mancu decraratziones formales in favore de sa limba sarda, finas ca mancat su movimentu de sos voluntàrios chi puntòrget o fatzat propostas, finas ca mancat sa polìtica linguìstica de sos movimentos polìticos chi, a paràulas, proclamant (belle semper in italianu) sa netzessidade de sa limba comente fundamentu de s'identidade natzionale sarda.

Sa cunditzione de sa limba sarda cheret afrontada dae deretu pro torrare a cando su 100% de sos Sardos faeddaìamus in sardu, ca cras podet èssere peus. Mescamente si pessamus chi petzi su 13% de sos pitzinnos impreat su sardu.

Tocat a parare fronte a custa catàstrofe linguìstica, culturale, antropològica, cun una polìtica linguìsta trasversale e cumplessiva, finas cambiende s'idea de "limba materna" cun su de "limba pròpia" (ca si nono arriscamus de fàghere polìtica linguìstica in favore de s'italianu, si cunsideramus pro su prus de sos piseddos sa limba "materna" est s'italianu!). Duncas, dae como in antis, devimus gherrare pro afortire non sa limba materna ma sa LIMBA PRÒPIA, su SARDU.

#Diegu Corràine

» in segus