bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: ÀTERAS LIMBAS
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

ÀTERAS LIMBAS


Un'ecologia linguìstica pro sas limbas in perìgulu?

Su linguista David Crystal pedit unu movimentu sotziale pro sas limbas in perìgulu

"Pessade ite diat capitare si s'inglesu sighit a crèschere comente at fatu finas a commo. At a èssere a sa fine s'ùnica limba chi at a abbarrare. Si at a èssere gasi, at a èssere su peus male chi su praneta at a connòschere in totu s'istòria sua". Custu iscriiat su linguista David Crystal (Lisburn, Irlanda de su Nord, 1941) a printzìpios de su 1997, in su giornale The Guardian.

S'autore inglesu est devènnidu una bandera de su multilinguismu. In su libru suo "Language death" (Sa morte de sas limbas) (Cambridge, 2001), ue Crystal narat chimbe motivos pro sarbare sas limbas. "Ca tenimus bisòngiu de sa diversidade e ca sas limbas espriment s'identidade, sunt depositàrias de s'istòria, cuntrìbuint a sa connoschèntzia umana e sunt interessantes de sesi".

Comente est possìbile chi una limba abbarret cun unu faeddadore ebbia?

B'at unas 50 o 60 limbas in su mundu chi tenent petzi unu faeddadore, a pàrrere de su catàlogu de sas limbas Ethnologue. Est unu protzessu naturale, chi s'isvilupat cando sa generatzione antziana morit e non trasmitit sa limba sua a sos giòvanos. Est su chi est capitadu a Marie Smith Jones, chi sos fìgios aiant imparadu s'inglesu. Mancu male, sa documentatzione de sa limba eyak est bastante bundante pro la torrare a bida, si sas generatziones venidoras lu cherent. Custa casta de protzessos de resurretzione linguìstica sunt capitados prus de una bia.

Est pretzisu a tènnere unu movimentu comente s'ecologismu pro sarvare sas limbas?

Un'ecologia linguìstica est urgente che a sa biologia. Sa diversidade linguistica est unu bene fundamentale de s'umanu. Onni limba esprimet una visione de su mundu e custu est de s'èssere umanu, e onni limba pèrdida andat paris cun sa pèrdida de una de custas visiones. Sos argumentos sunt pròpiu sos matessi de sos chi impreamus in sa cunservatzione de sos fundos e sos animales, petzi chi inoghe semus faeddende de diversidade intelletuale.

B'at limbas-mortoras chi sunt ochiende àteras limbas?

Carchi limba dominante est una minetza possìbile pro sas limbas minoritàrias. In unos cantos istados de Africa, sas limbas minoritàrias sunt minetzadas dae sas dominantes, comente su suajili o s'àrabu. S'inglesu est istada sa limba prus forte in logos medas, comente in Austràlia. In àteros, est istadu s'ispannolu, comente in su prus de Sudamèrica. Però non m'agradat a faeddare de "mortoras", mescamente cando semus faeddende de pessones chi impreant custas limbas pro megiorare sa calidade de sa bida issoro. Sa gente non s'agatat de su dannu.

[www.publico.es] Bortadu dae Zuanne Luisu Stochino


#deus ex machina

» in segus