bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Limbas&Natziones: :: ÀTERAS LIMBAS
invia mail stampa

ÀTERAS LIMBAS

spacerprecedentespacer

Baleares: sa limba catalana "mèritu" non "cunditzione".

Su Parlamentu, cun majoria Partido Popular, mìnimat cun lege sa fortza de su catalanu

Contrarivolutzione in sas Baleares, como chi est in su podere su Partidu Populare, de dereta: cun sa riforma de sa Lege de Funtzione Pùblica, su Parlament,  su 12 de làmpadas coladu,  at detzìdidu chi sa connoschèntzia de su catalanu non est pus una "condizione...[sighit]

27 de Freàrgiu: Die friulana de sos Deretos

Promòvida dae su Comitadu 482, pro sa limba friulana e sos deretos linguìsticos de sas minorias

Gia dae unos cantos annos, su Comitadu 482, paris cun àteras realidades friulanas, su 27 de freàrgiu tzèlebrat sa Zornade Furlane dai Dirits (Die friulana de sos deretos). In custa data, difatis, cumbinat s'anniversàriu de su Giòvia 1511, cando est cumintzada sa rebellia populare friulana prus manna...[sighit]

ROVESCAIRE BABELE, Giornate dei Diritti Linguistici

Teramo-Faeto, 20-23 de maju de su 2009

Dae su 20 a su 23 de maju de su 2009, in Tèramo-Faeto, b'ant a èssere sas "Giornate dei Diritti Linguistici", cròmpidas a sa de 3 editziones. Su tema de ocannu est "ROVESCIARE BABELE, economia ed ecologia delle lingue regionali e minoritarie". Semper in sas matessi datas e in sa matessi ocasione, b'...[sighit]

IMPARARE SA LIMBA BASCA A GENTE MANNA IMMIGRADA. E SU SARDU?

Idea bona chi sa Regione Sarda diat dèvere leare pro imparare su sardu a sos immigrados

Cumintzat dae custa chida in Errenteria (Paisu Bascu) unu progetu pro imparare a faeddare sa limba basca a gente manna immigrada. Su grupu s'at reuniré cada lunis dae sas h 4 e mesa a zas 5 e mesa in su locale de s'assòtziu Lau Haizetara, cara a cara cun s'istatzione de Euskotren. Sa...[sighit]

Una limba pro sos Inuit

Belle prontu su programa de istandardizatzione

Sa Inuit Tapiriit Kanatami (organizatzione chi nde faghent parte  sos inuit de su Canadà) est ammaniende unu progetu pro sa limba  inuktitut . L'at a presentare custu atòngiu chi benit. Imbetzes de cambiare sas variantes dialetales diferentes chi b'at, s'idea est a ...[sighit]

Ucraina: gherra linguìstica pro su russu limba ufitziale

Votu de su parlamentu ucrainu cun s'iscusa de su reconnoschimentu de sas minorias linguìsticas

Su 5 de làmpadas coladu, sa Rada, su parlamentu ucràinu at votadu una lege pro reconnòschere sas minorias linguìsticas, in ue custas limbas sunt faeddadas dae prus de su 10% de sa populatzione. In realidade, si tratat de una lege chi su presidente de como Viktor Yanukovic...[sighit]

Cale si siat ofensiva contra a su catalanu at a èssere motivu de gherra

L'at naradu  Artur Mas, Presidente de sa Generalitat de Catalugna

Su Presidente de sa Generalitat de Catalugna , Artur Mas , at avèrtidu  chi at a cunsiderare  "casus belli (motivu de gherra)" cale si siat ofensiva pro  "distruire" su catalanu. In su salone  Torres Garcia de su Palatzu de sa  Generalitat, in ue at presìdi...[sighit]

Su ditzionàriu de otorinolaringologia in limba catalana

L'at publicadu in lìnia su TERMCAT

Su TERMCAT at publicadu in lìnia su Ditzionàriu de otorinolaringologia < http://www.termcat.cat/ca/Diccionaris_En_Linia/148/ > , in ue b'at 1.100 tèrmines, currispondentes a chimbe campos temàticos: otologia , rinologia , faringologia , laringologia e disc...[sighit]

Addòviu de importu pro faeddare de tradutzione biosanitària

B'at leadu parte su TERMCAT de Bartzellona

Su  TERMCAT at leadu parte in sas Dies Sientìficas e Professionales de Tradutzione Mèiga ( Jornades Cientifiques i Professionals de Traducciò Mèdica)   in sa sede  de s’ IDEC-Universitat Pompeu Fabra de Bartzellona.  Sas dies, organiza...[sighit]

21 de Freàrgiu: die internatzionale de sa limba materna

Publicadu dae s'Unesco s'Atlante nou de sas limbas in perìgulu

S'Unesco at presentadu in Parigi su 19 de freàrgiu sa versioneeletrònica de s'editzione noa de s'Atlante de sas limbas in perìgulu desu mundu. Si tratat de un'istrumentu numèricu interativu chi cuntenetdatos atualizados de prus de 2.500 limbas in perìgulu e s'at a pòderecumpretare, currègere o atual...[sighit]

Su tradutore de Google finas in limba galitziana

A cando su tradutore in sardu?

Dae como, sos internàutas ant a pòdere bortare a sa limba galega sos testos e pàginas web cumpretas e, in su matessi tempus, ant a pòdere chircare paràulas crae in galitzianu chi ant dare pàginas web bortadas dae s'inglesu a su galitzianu. Google est de su pàrrere chi sa tradutzione automàtica no...[sighit]

S'Europa cunsìderat positivu su traballu realizadu in favore de sas limbas minoritàrias

Su Comitadu de espertos de su Consìgiu de Europa at fatu sos cumplimentos a sa Comunidade autònoma basca, a sa Catalugna e a sa Galìtzia pro "àere riativadu e normalizadu" sas limbas issoro.

Sa vitze-ministra basca de Polìtica Linguìstica, Patxi Baztarrika, at presentadu in Sant Sebastian su raportu de sa Carta europea de sas limbas regionales o minoritàrias de s’Istadu ispagnolu. In custu raportu, su Comitadu de espertos at bantadu sas polìticas adotadas dae Catalugna, Galìtzia e Comun...[sighit]

S’indùstria de sos videogiogos in su situ de su Termcat.

Sos tèrmines de su ditzionàriu de sos videogiogos

S’indùstria de sos videogiogos est oe unu fenòmenu de massa. Sos primos aparatos pro s’ispassiare, essidos a campu in sos annos otanta, ant dassadu logu a unu mercadu chi in manera progressiva s’est cunsolidende comente unu de sos setores audiovisuales prus de importu. S’isvilupu de s’informàtica e ...[sighit]

16 comunicadores noos in limba friulana.

Agabbada sa segunda editzione de su cursu amaniadu dae su Tzentru interdipartimentale de istùdios subra de sa limba e sa cultura de su Friuli

S'Universidade  de Udine tzertìficat 16 comunicadores noos in limba friulana. Sunt giornalistas, publitzistas, addetos  a sa comunicatzione, dipendentes pùblicos, isportellistas in limba friulana, assignistas de chirca, professionistas lìberos e un'istudentessa de s'ateneu chi benit dae sa...[sighit]

"Sikumi", pellìcula in limba eschimesa de Alaska

"Western àrticu", at otentu reconnoschimentos mannos.

In sos Istados Unidos, in Austràlia e in àteros logos de su mundu sunt sighende a essire pellìculas fatas dae registas indìgenos. A dolu mannu petzi una parte mìnima est connota e difùndida in Itàlia. De reghente, b'at essidu "Sikumi" (Subra de s'astra), unu curtumetràgiu (15 minutos) diretu dae An...[sighit]

Formada s'Acadèmia de sa Limba Maputze in Tzile

Su guvernu de Michelle Bachelet pro promòvere sas limbas indìgenas

Su guvernu tzilenu at costituidu s'Acadèmia Natzionale de sa Limba Maputze, faeddada dae unas 200.000 pessones in Tzile e Argentina, pro dare a sa natzione maputze  un'istrumentu pro promòvere sa limba "mapudungun", comente li narant sos Maputzes. Sa istitutzione noa, chi tenet sa sede sua in ...[sighit]

Su sistema operativu "Vista" de Microsoft in limba romàntza

Unu resurtadu importante pro afortire una limba faeddada dae 66.000 pessones ebbia.

Su sistema operativu "Vista" de Microsoft dae atòngiu chi benit at a èssere a disponimentu de sos uteentes finas in limba romantza. E finas su pachete Office 2007 (cun programas che a Word e Excel) at a èssere bortada in sa de bator limbas de sa Cunfederatzione Elvètica. Su cantone de sos Grisones...[sighit]

Catòlicos e protestantes pessant de bortare sa Bìblia in 6.000 limbas

Acordu de collaboratzione in Vaticanu

Sa Crèsia catòlica e sas sotziedades bìblicas protestantes ant firmadu su 14 de custu mese in Vaticanu un'acordu de collaboratzione pro favorire sa tradutzione e divulgatzione de sa Bìblia in sas belle 6.000 limbas esistentes in su mundu. Sa Bìblia est istada bortda giai in 2.454 limbas, in 438 i...[sighit]

Contra a sa cungiada de s'Istitutu Ladinu

Comunicadu de s'ALIR (Atlas Linguistique Roman)

      Su presidente Joan Veny i Clar, su diretore Michel Contini (in sa fotografia)e sos cumponentes de sos Comitados natzionales de s’Atlas Linguistique Roman, riunidos in Cungressu dae su 16 a su 18 de santugaine in s’Istitut Cultural Ladin «Majon de Fascegn» in Vich/Vigo ...[sighit]

Su Ditzionariu bilìngue italianu-friulanu, un'istrumentu istratègicu

Presentadu in Ùdine su 10 de santugaine

Su progetu de su Grant dizionari bilengal talian Furlan est de seguru una de sas cosas prus importantes promòvidas in s'àmbitu de sa tutela de sa limba friulana e nde faghet un'istrumentu istratègicu. L'at afirmadu s'assessore regionale de sa cultura, Roberto Molinaro, presentende sa versione atuali...[sighit]